21
08 2014
8790

Particularitățile formării prețurilor la produsele social importante

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23.09.2010, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vînzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.

Preţul la comercializarea produselor/serviciilor social importante de primă necesitate, a căror listă reflectă comportamentul consumatorilor din păturile social vulnerabile, se aprobă de către Guvern şi se reglementează prin limitarea rentabilităţii la producere şi/sau a adaosului comercial la vînzarea acestora.

Reglementarea preţurilor de către Guvern se efectuează pe un termen maxim de un an, care va fi precedată de o argumentare economică şi statistică cu privire la necesitatea efectuării ei şi de avizul Consiliului Concurenţei.

Lista produselor/serviciilor social importante conţine o descriere detaliată şi corectă a produselor incluse, specificarea exactă a caracteristicilor produsului al cărui preţ urmează a fi reglementat.

Respectiv, Hotărîrea Guvernului nr. 547 din 04.08.1995, cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor) (în continuare – Hotărîrea nr. 547), cu modificările și completările ulterioare, stabilește modul de formare a prețurilor la produsele social importante și lista exhaustivă a acestor produse.

Potrivit noțiunilor utilizate în Hotărîrea nr. 547, pentru stabilirea prețului produselor social importante din import se determină preţul de achiziţie care reprezintă preţul producătorului de peste hotare/reprezentantului oficial al acestuia, diminuat cu suma rabatului comercial acordat, indicat în documentele primare, cu luarea în calcul a drepturilor de import achitate, a cheltuielilor de transport (după caz, în funcţie de condiţiile de livrare), recalculat în moneda naţională (lei), conform cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data efectuării operaţiunii de vămuire.

Totodată, în cazul produselor social importante fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, la determinarea prețului de comercializare ale acestora se stabilește prețul de livrare care reprezintă preţul producătorului autohton diminuat cu suma rabatului comercial acordat, indicat în documentele primare.

Astfel, la stabilirea bazei de calcul pentru aplicarea adaosului comercial limitat se va ține cont doar de elementele componente specificate în definițiile menționate mai sus, care constituie preț de achiziție/preț de livrare.

Nicolai Russu

Totodată, autorii menționează, că actualmente este elaborat proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante, care a fost supus consultărilor publice și care va substitui în viitor Hotărîrea nr.547 și în conținutul căruia noțiunea preț de achiziție semnifică prețul producătorului/distribuitorului de peste hotare, diminuat cu suma rabatului comercial acordat, indicat în documentele primare, cu luarea în calcul a drepturilor de import achitate (cu excepția taxei pe valoarea adăugată care se va trece în cont), a cheltuielilor de transport (după caz, în funcție de condițiile de livrare), recalculat în monedă națională (lei), conform cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data efectuării operațiunii de vămuire.

Totodată, prețul de livrare conform prevederilor proiectului menționat semnifică prețul producătorului autohton diminuat cu suma rabatului comercial acordat, indicat în documentele primare.

Astfel, se observă că definițiile prețului de achiziție și prețului de livrare expuse în Hotărîrea nr.547 și în proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante se aseamănă însă un element al definiției prețului de achiziție din proiect stabilește expres că taxa pe valoarea adăugată care se va trece în cont nu se include în prețul de achiziție.

Suplimentar menționăm, că actualmente există o problemă în partea ce ține de administrarea corectă a taxei pe valoarea adăugată în procesul formării prețurilor la produsele social importante.

Pornind de la definiția prețului de achiziție expusă în hotărîrea menționată, acesta include drepturile de import achitate.

Potrivit par.9 al Standardului Naţional de Contabilitate 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.174 din 25.12.1997, cheltuielile de achiziţionare a stocurilor de mărfuri şi materiale cuprind valoarea cumpărăturilor, taxele vamale şi alte impozite, prevăzute de legislaţia în vigoare (cu excepţia impozitelor care ulterior urmează a fi restituite întreprinderii de către organele fiscale) precum şi cheltuielile de transport legate nemijlocit de achiziţionarea mărfurilor, stocurilor de producţie şi prestările de servicii de către terţi.

Totodată, pct.15 al Standardului Național de Contabilitate „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118 din 06.08.2013, specifică, că costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprind valoarea de cumpărare şi costurile direct atribuibile intrării (de exemplu, costurile de transportare-aprovizionare, asigurare pe durata transportării, încărcare, descărcare, comisioane intermediarilor, impozitele şi taxele nerecuperabile, taxele vamale şi alte costuri suportate pentru aducerea stocurilor în forma şi în locul utilizării după destinaţie cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea).

Concomitent, conform par.11 al Standardului Internaţional de Contabilitate 2 „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 109 din 19.12.2008, costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale), costurile de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de produse finite, materiale şi servicii.

Potrivit art.1 al Codului Vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000, drepturile de import cuprind taxa vamală, taxa pentru procedurile vamale, taxa pe valoarea adăugată, accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia.

În conformitate cu art.93 pct.1) al Codului Fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, taxa pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) constituie impozit (general) de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova.

Conform art.94 al Codului Fiscal, subiecţii impozabili sunt persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care sînt înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A., care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare.

În acelaşi context, potrivit prevederilor art.102 al Codului Fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi conform art.112 li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate.

În baza celor expuse, T.V.A. reprezintă un drept de import, însă conform legislației fiscale, odată cu achitarea acestui impozit la vamă în cazul importului produselor social importante, pentru subiecții înregistrați în calitate de contribuabili ai T.V.A. acest impozit se va trece în cont, deoarece nu constituie cheltuieli de achiziție și nu poate fi atribuit în costul de intrare al produselor social importante.

Astfel, includerea T.V.A. în prețul de achiziție va genera aplicarea ulterioară a T.V.A. de la o bază de calcul care deja include acest impozit, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a regulilor de administrare a T.V.A.

În contextul prețului de livrare, în cazul produselor social importante fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, este aplicabilă aceeași regulă, dat fiind faptul, că T.V.A. achitată producătorului pentru stocurile procurate se va trece în cont, respectiv costul de intrare a produselor social importante nu se va majora în mărimea acestui impozit.

În condițiile în care, entitatea care achiziționează produse social importante din import sau de producție autohtonă, nu este înregistrată în calitate de contribuabil al T.V.A., impozitul dat se include în costul de intrare a stocurilor, respectiv și la determinarea prețului de achiziție/prețului de livrare de la care va fi aplicat adaosul comercial limitat, T.V.A. va fi inclusă.

În continuare se propune un exemplu care ar ilustra modul de formare a prețului de achiziție al produselor social importante și aplicarea adaosului comercial limitat pe tot lanțul de distribuție al acestor produse.

Exemplu: Entitatea „X” a importat 20 000 kg de hrișcă în vrac, cu prețul din invoice 0,5 euro/kg, inclusiv serviciile de transport pînă la depozitul cumpărătorului. Cursul oficial al leului moldovenesc la data efectuării operațiunii de vămuire este de 18,8000 lei. Taxele vamale și taxele pentru proceduri vamale au constituit 28 952 lei. Taxa pe valoarea adăugată achitată la vamă a constituit 43 390 lei. Cheltuielile de asigurare a mărfurilor și cele de descărcare care se includ în costul de intrare a stocurilor constituie 8 652 lei.

Ulterior, entitatea „X” a vîndut entității „Y” stocul întreg de hrișcă importat cu aplicarea unui adaos comercial în mărime de 10%. Totodată entitatea „Y” a procesat hrișca achiziționată, împachetînd-o în ambalaj a cîte 1 kg și ulterior a vîndut-o către entitatea „Z” cu aplicarea unui adaos comercial de 20%. La rîndul său, entitatea „Z” a comercializat hrișca în ambalaje a cîte 1 kg procurată de la entitatea „Y” către consumatorii finali.


În baza datelor din exemplu, prețul de achiziție pentru 1 kg de hrișcă, determinat conform reglementărilor Hotărîrii nr.547 (la fel și în proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante) va constitui 10,84 lei [(0,5 euro x 18,8000) + (28 952 lei / 20 000 kg)]. Adaosul comercial aplicat de către entitatea „X” la comercializarea stocului de hrișcă în mărime de 10% va constitui 1,08 lei (10,84 x 10% / 100%), iar prețul de comercializare al stocului de hrișcă a entității „X” va constitui 11,92 lei (10,84 lei + 1,08 lei), fără TVA.

În factura fiscală întocmită de către entitatea „X”, în coloana 10.9 va fi indicat prețul de achiziție în mărime de 10,84 lei și adaosul comercial cumulativ de 10 la sută, ceea ce constituie 1,08 lei.

La următoarea etapă, entitatea „Y” la procesarea stocului de hrișcă și comercializarea acestuia va determina prețul de comercializare care va constitui 14,09 lei [(11,92 lei + (10,84 lei x 20% / 100%), fără T.V.A.

La comercializarea stocului, în factura fiscală întocmită de către entitatea „Y”, în coloana 10.9 va fi indicat prețul de achiziție în mărime de 10,84 lei și adaosul comercial cumulativ de 30%, ceea ce constituie 3,25 lei.

În continuare, entitatea „Z” la formarea prețului de comercializare a stocului de produse social importante, va ține cont ca adaosul comercial cumulativ pe tot lanțul de distribuție să nu depășească 40%, după cum este specificat în Hotărîrea nr.547 (la fel și în proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante).

Respectiv, prețul de comercializare a stocului de hrișcă determinat de către entitatea „Z” va constitui 15,17 lei [14,09 lei + (10,84 lei x 10% / 100%)], fără T.V.A.

Astfel, adaosul comercial cumulativ pe tot lanțul de distribuție al produselor social importante nu va depăși 40% cumulativ sau 4,33 lei (10,84 lei x 40% / 100%), conform condițiilor exemplului. În cazul în care consumatorul final va solicita factura fiscală de la entitatea „Z”, aceasta va indica în coloana 10.9 prețul de achiziție în mărime de 10,84 lei și adaosul comercial cumulativ de 40 la sută ceea ce reprezintă 4,33 lei.

Prin urmare, TVA în procesul tranzacțiilor specificate în exemplu nu se include în baza de calcul pentru aplicarea adaosului comercial, respectiv T.V.A. este administrată conform prevederilor legislației fiscale.

În același sens, menționăm, că opiniile unor autori la subiectul abordat în partea ce ține de includerea T.V.A. în prețul de achiziție/prețul de livrare nu reflectă un punct de vedere argumentat economic și interpretează legislația în felul în care lipsește raționamentul în partea ce ține de administrarea T.V.A. și formarea prețurilor la produsele social importante.

Concomitent, autorii informează, că în prezent este elaborat proiectul de Lege privind ajustarea prevederilor art.10 pct.8 al Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992, în conformitate cu legislația fiscală, în partea ce ține de T.V.A. la formarea prețului de achiziție/prețului de livrare a produselor social importante.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.