Мнения

Ion Lupan: Mediul de afaceri este în aşteptarea reformelor

Incontestabil, orice problemă poate fi rezolvată sau chiar prevenită prin intermediul unui dialog, când părţile sunt gată să audă şi să fie auzite, să accepte poziţia argumentată a interlocutorului, să avanseze și, uneori, să cedeze. În Republica Moldova o platformă de dialog deschis şi eficient este Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, care oferă posibilitate reprezentanţilor instituţiilor de stat, mediului de afaceri şi celui academic să găsească soluţii pentru depăşirea problemelor. Despre realizări şi planuri am discutat cu Ion Lupan, Şeful Secretariatului Consiliului Economic. - Facilitarea dialogului dintre mediul de afaceri şi formatorii de politici în domeniul economic este activitatea pentru care a fost instituit Consiliul Economic. Cum a decurs procesul în anul 2017? - Activitatea noastră din anul care a trecut ne-a permis să obţinem încrederea mediului de afaceri, care cu mai multă deschidere şi speranţe participă la lucrările Secretariatului Consiliului Economic. În anul ce se încheie am avut circa 70 de şedinţe ale Grupurilor de lucru, în cadrul cărora am abordat diferite aspecte ale activităţii businessului, care necesitau soluţionarea urgentă sau de perspectivă. Astfel, cu contribuţia noastră au fost elaborate şi adoptate modificări la 36 articole ale Codul muncii, numărul organelor cu funcții de control a fost redus de la 58 la 18, cu stabilirea principiilor și cerințelor față de controlul de stat al mediului de afaceri. A fost redus numărul actelor permisive de la 416 la 149, iar pentru a disciplina și responsabilizare funcționarilor publici, Secretariatul Consiliului Economic a elaborat conceptul „aprobării tacite” la eliberarea acestor acte. De asemenea, a fost simplificată procedura de eliberare a permiselor de muncă şi de şedere pentru cetățenii străini, a fost abolit regimul de vize pentru cetăţenii mai multor ţări cu potenţial investiţional. Încă un aport important este punerea în aplicare, din 1 ianuarie 2018, a Ghişeului Unic de raportare fiscală. Secretariatul Consiliului Economic a participat activ la optimizarea bugetului Agenției Naționale Transport Auto, la modificarea legislaţiei ce reglementează activitatea birourilor istoriilor de credit şi celei de activitate a organizaţiilor nebancare de credit, plata pentru poluarea mediului cu revizuirea taxelor, domeniul etichetării produselor alimentare, şi multe altele. În anul 2017 au fost formate încă trei Grupuri de lucru, activitatea cărora este axată pe domeniile rеduсеrii oсupării informalе și a fеnomеnului ,,salariilor în pliс”, îmbunătățirii poziției Moldovei în clasamentele economice internaționale şi dezvoltarea pieței muncii. Toate acestea demonstrează că mediul de afaceri are un partener de încredere, care se numeşte Consiliul Economic. - Secretariatul Consiliului Economic mai are atribuţia de a asista instituţiile de stat la elaborarea actelor normative ce ţin de reformele discutate în cadrul Consiliului Economic… - Din start precizăm, că Secretariatul nu are scopul de implicare directă în activitatea instituţiilor de stat. Da, la solicitarea acestora le oferim consultanţă, putem contribui la fortificarea echipei oricărei instituţii, pe un anumit termen, cu experţi. Cu toate acestea, pentru sporirea eficienţei şi micşorarea termenului de elaborare a unor acte, venim cu un suport. Exemplu poate servi elaborarea regulamentelor de funcţionare a ministerelor, care prevăd că ministerele vor fi motivate intrinsec să activeze mai previzibil pentru mediul de afaceri și cetățeni, existând o siguranță mai mare că următoarele modificări legislative, propuse de un minister sau altul, vor ține cont de interesele tuturor părților interesate. - În anul curent Consiliului Economic i-au fost atribuite și funcţiile Comitetului Naţional pentru Facilitarea Comerţului. Care sunt realizările pe acest domeniu? - Au fost întreprinse mai multe activităţi, care vor continua şi în anul viitor. Anterior am menţionat crearea grupurilor de lucru, scopul cărora este de a identifica soluții care să ajute Moldova să crească în rating-urile economice internaționale, să optimizeze administrarea vamală, să valorifice oportunitățile DCFTA integrându-se în sistemul global comercial. Experții din cadrul Consiliului Economic vor conecta la procesul de depistare a soluțiilor mediul de afaceri din țară, experți de peste hotare și reprezentanții administrației publice centrale. Experții își pun scopul să găsească metode care să pună în practică strategii de reformă, să depisteze resursele, capacitățile și prioritățile țării în ceea ce ține de facilitarea comerțului. Scopul final al activității Comitetului Național pentru Facilitarea Comerțului din cadrul Consiliului Economic este să ajute instituțiile responsabile de promovarea comerțului să aibă o viziune comună pentru a implementa o reformă eficientă în domeniu. Vama, agențiile de control fitosanitar, cele de sănătate, de carantină și standardizare, trebuie să activeze în unison gestionând riscurile și procedurile în conformitate cu angajamentele din Acordul OMC de Facilitare a Comerțului. Principalele măsuri se referă la optimizarea procedurilor administrative aplicabile comerţului, inclusiv prin simplificarea procedurilor de vămuire, implementarea ghişeului unic pentru comerţ, dezvoltarea conceptului de Agent Economic Autorizat și a sistemului de tranzit electronic. Totodată, va fi îmbunătăţită infrastructura necesară realizării sau controlului comerţului extern, vor fi aplicate tehnologii informaţionale moderne în procedurile de control de stat şi pentru interacţiunea cu mediul de afaceri (vămuirea electronică, folosirea documentelor electronice). De implementarea planului vor fi responsabile 14 autorităţi publice şi instituţii, fiind necesară şi colaborarea cu sectorul privat. Aici intervine platforma de comunicare a Comitetului Național pentru Facilitarea Comerțului funcțiile căruia sunt exercitate de Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM. La implementarea Tarifului Vamal Integrat al RM (TARIM) în prezent se munceşte intens, problema fiind semnalată tot de mediul de afaceri. În special este vorba de asigurarea determinării corecte a pozițiilor tarifare pentru categoriile de mărfuri cărora se aplica acte permisive la import-export, examinarea restricțiilor şi prohibițiilor la efectuarea operaţiunilor vamale. În urma recomandărilor Secretariatului Consiliului Economic în Comisia Interdepartamentală pentru instituirea și gestionarea TARIM, din care fac parte instituțiile statului, sunt incluși și reprezentanți ai mediului de afaceri, ceea ce asigură transparentizarea procesului de determinare corectă a pozițiilor tarifare a mărfurilor importate/exportate şi va permite agenţilor economici să activeze în condiţii mai clare. - Din cele expuse se creează impresia, că problemele se soluţionează de la sine… - Nu este întocmai astfel. Dacă la nivel de Prim-ministru examinarea şi luarea deciziilor este rapidă, la alte nivele, uneori chiar şi în cadrul asociaţiilor de business sau a ministerelor, există un anumit grad de reticenţă. Exemplu poate servi elaborarea proiectului noului Cod al muncii. Unii angajatori susţin că modificările operate recent în actualul Cod al Muncii sunt suficiente şi deja sunt mai puțin receptivi la propunerea de liberalizare mai profundă a relațiilor de muncă, lansată de Prim-ministru. Procesul de examinare şi adoptare a actelor normative decurge uneori prea anevoios, ceea ce nu permite o promovare mai rapidă a reformelor pe care le aşteaptă mediul de afaceri. Uneori nu suntem înţeleşi de investitorii străini, care vin cu resurse, tehnologii, pieţe de desfacere, tradiţii şi posibilitatea creării locurilor de muncă, dar, din cauza barierelor care încă nu au fost eliminate, renunţă la efectuarea investiţiei. Mai avem mult de muncit, inclusiv la schimbarea atitudinii noastre faţă de noi înşine. - De rând cu cele indicate, ce obiective mai are Secretariatul Consiliului Economic pentru anul viitor? - În ultimele luni ale anului 2017 Consiliul Economic a asigurat dezbateri pe marginea modificărilor legislative cu privire la sistemul sancționator (Codul penal, de procedură penală, contravențional, Legea cu privire la controlul de stat al activități de întreprinzător și alte acte legislative) care țin de activitatea economică. În cadrul acestora reprezentanții mediului de afaceri, societății civile și a partenerilor de dezvoltare au avut posibilitate să poarte discuții cu Ministrul Justiției și să vină cu propuneri la proiectul de modificări. Potrivit Ministerului Justiției, reforma sistemului sancționator în domeniul economic, în ansamblu, are drept scop reducerea constrângerilor și riscurilor pentru activitatea de întreprinzător din Republica Moldova. Asupra acestor modificări lucrează atât ministerul Justiției cât și experți internaționali. Mediul de afaceri a menționat că așteaptă aceste modificări. De altă părere au fost unii reprezentanți ai societății civile potrivit cărora proiectul este puțin lucrat și ascunde multe carențe. Consiliul Economic și în 2018 va asigura platforma de dezbateri pentru toate părțile implicate în procesul de modificare legislativă a sistemului sancționator. Am fost sesizaţi de existenţa dificultăţilor în relaţiile furnizor – retail, temă care de asemenea o vom aborda în cadrul platformei Consiliului Economic. Vom continua promovarea Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea învățământului dual, modificărilor Legii privind drepturile de autor și drepturi conexe, introducerea în legislaţie a prevederii ce ar permite coincinerarea deșeurilor. Evident, urmează să dezvoltăm actele normative de punere în aplicare a Legii tichetelor de masă. - Şi ce instrumente aveţi la dispoziţie? - În primul rând, cel mai valoros activ al nostru este susţinerea Prim-ministrului și voinţa politică pentru promovarea reformelor. În al doilea rând, partenerii de dezvoltare ne oferă toată susţinerea astfel încât Consiliul Economic și Secretariatul să-și poată desfășura activitatea din aspectul organizațional și de expertiză. Totodată ne inspirăm din experiența investitorilor străini care activează în RM și care aduc cu ei bunele practici în comunicarea cu organele de stat şi de drept, demonstrând că businessul poate fi unul transparent și neimplicat în acte de corupție. - Ne-am dori mai multe detalii despre proiectele în cadrul cărora Secretariatul Consiliului Economic este susţinut de partenerii de dezvoltare. - Vreau să menționez că activitatea Secretariatul Consiliului Economic se face posibilă datorită sprijinului pe care îl acordă Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și proiectului Grupului Băncii Mondiale ”Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei. În acest an am convenit asupra câtorva înțelegeri de conlucrare. Printre acestea Memorandumul de Înțelegere semnat între Secretariatul Consiliului Economic și Corporația Financiara Internațională a Grupului Băncii Mondiale, care prevede printre altele și contractarea de experți locali și/sau internaționali ce vor fi atrași în activitatea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc, create în cadrul Consiliului Economic, activitatea cărora va fi coordonată de Secretariatul Consiliului Economic. Prevederi de colaborare sunt incluse şi în Memorandumul semnat între Secretariat și Proiectul ,,Consilierea Guvernului RM în politici economice” , coordonat de GIZ Moldova. Aceste înţelegeri ne permit să fim viabili ca platformă, să exercităm atribuţiile fără constrângeri, să fim independenţi în activităţile noastre şi să păstrăm imparţialitatea. Eforturile noastre, apropo, au fost apreciate de Banca Mondială, care a acordat Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru Premiul Howard pentru Inovație. Această distincție se conferă pentru utilizarea, într-o manieră nouă, a platformei dialogului public privat, în cadrul căreia se elaborează noi mecanisme de identificare și soluționare a problemelor în domeniul dezvoltării statului. Experiența Moldovei a generat un interes sporit din partea platformelor de promovare a dialogului public privat din alte state. Reprezentanții Grupului Băncii Mondiale au menționat că prin intermediul acestei platforme în Moldova, într-un timp extrem de scurt, s-a creat o punte de încredere între business și stat. - Oferim paginile noastre nu doar pentru Şeful Secretariatului Consiliului Economic, dar şi pentru Ion Lupan… - Vin cu sincere urări de bine pentru toată comunitatea de afaceri, pentru toți cetăţenii Republicii Moldova. Le doresc prosperitate, bunăstare, speranţe care neapărat se vor realiza în anul ce vine, pentru că toți muncim pentru aceste schimbări. Sărbători fericite!

Лилия Бучковская

Учреждения:

Периодическое издание "Monitorul Fiscal FISC.md" | Правительство Республики Молдова

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

4517 просмотры

Дата публикации:

28 Декабрь /2017 08:30

Catalogul tematic

Новости

Ключевые слова

Consiliul Economic | prim-ministru | guvern Moldova | Reforme

0 комментарии

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon