Мнения

Veronica Vragaleva: Scopul Ministerului Finanțelor este să facă tranziția către noile reguli de contabilitate și audit pe înțelesul persoanelor interesate

Intensificarea eforturilor Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în vederea modificării prevederilor legislaţiei ce ţine de contabilitate, auditul situaţiilor financiare și fiscalitate, în conformitate cu Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, trezeşte incertitudine în mediul de afaceri şi, în special, al contabililor. Despre proiectul Legii contabilităţii şi proiectul Legii auditului situaţiilor financiare discutăm cu viceministrul Finanţelor, Veronica Vragaleva. - Dnă Vragaleva, care a fost necesitatea reformelor legate de domeniile menționate? – Formal, declanșator al reformei a fost semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. Totuși, necesitatea de a face careva modificări a venit natural, din nevoile părților interesate de a avea un sistem contabil, de audit al situațiilor financiare și fiscal comparabil la nivel internațional, credibil, eficient și ușor aplicabil. Astfel, în domeniul contabilității și auditului urmează a fi transpuse prevederile specifice ale - Directiva 2013/34/EU a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, - Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate. Dispozițiile acestor directive vor fi transpuse în legislația națională în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a acordului, adică până la 1 septembrie 2017, - Regulamentul nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate, - Regulamentul nr. 537/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public. Va fi pus în practică și Regulamentul privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (SIRF au fost acceptate pentru utilizare pe teritoriul Republicii Moldova şi publicate în baza Ordinului Ministrului Finanțelor nr.109 din 19 decembrie 2008, iar în baza Legii contabilității, entitățile de interes public sunt obligate să aplice, începând cu 1 ianuarie 2011, SIRF la întocmirea situaţiilor financiare), iar prevederile Regulamentului privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public vor fi încorporate în Legea privind auditul în redacție nouă. Ambele proiecte de lege au fost elaborate cu suportul Centrului pentru Reforma Raportării Financiare al Băncii Mondiale prin intermediul experților internaționali și locali, fiind pe larg discutate cu reprezentanții mediului de afaceri. Pentru proiectul legii contabilității au fost organizate trei runde de discuții, iar pentru proiectul legii auditului situațiilor financiare – patru ședințe. Acum mai rămâne un subiect important de discuții: când anume acestea urmează a fi puse în aplicare pentru a asigura atât conformarea la angajamentele asumate, cât și pentru a da posibilitate auditorilor și contabililor să se adapteze la noile condiții. Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM–UE, aprobat prin HG nr. 808 din 7 octombrie 2014, prevede elaborarea noii legi privind auditul și noii legi a contabilității care urmează a fi prezentate Guvernului spre finele anului curent. – Credeți că proiectele legii contabilităţii şi legii auditului situaţiilor financiare sunt o evoluţie sau o revoluţie pentru sistemul contabil din Moldova? – Prin felul lor de a fi, contabilii sunt firi conservative care, chiar dacă lucrurile merg mai greu, preferă să urmeze o cale bine știută a lucrurilor. O cunosc din experiența personală. Anume deaceea avem o abordare mai prudentă a reformei în domeniul contabilității și auditului și încercăm să intervenim cu modificări cât mai puțin posibile în legile deja existente. La întrebarea Dvs. însă pot să vă răspund în felul următor: este o evoluţie din punct de vedere al ajustării legislaţiei naţionale la legislaţia comunitară. În același timp, e și o revoluţie, dacă luăm în considerare unele concepte şi bunele practici care funcţionează cu succes în alte ţări, dar sunt noi pentru Moldova. Mă refer la sistemul de clasificare a întreprinderilor, prezentarea rapoartelor consolidate, deschiderea informaţiei în cadrul entităţii și alte elemente relevante care nu sunt chiar atât de complicate cum pare. Scopul Ministerului Finanțelor este să facă această tranziție pe înțelesul persoanelor interesate. Mai mult ca atât, pornind de la unele angajamente ce vizează rapoartele financiare, acestea, fiind ajustabile, vor deveni o sursă importantă de informații cu caracter financiar și fiscal pentru alți consumatori de informații decât statul și instituțiile financiare – informații ce vor prezenta un tablou mai clar al situației întreprinderii și va asigura minimizarea riscurilor investiționale ale partenerilor noștri de dezvoltare internaționali și regionali. Totodată, catalogarea întreprinderilor în patru categorii distinse va permite optimizarea nivelului de dezvăluire a informației, întreprinderilor micro, mici și mijlocii revenindu-le un grad de dezvăluire a informației redus, ceea ce permite optimizarea resurselor administrative proprii în ceea ce ține de completarea acestor informații și utilizarea acestor resurse într-o manieră mai eficientă. În final, aș dori să remarc că am fost plăcut surprinsă să constat că avem un grad destul de ridicat de corespundere a legislației contabile și de audit existente directivelor UE, astfel că modificările nu vor fi drastice. – Dacă este să ne referim la proiectul legii contabilității, ce aspecte inovative aduce noua lege? - O să enumăr doar câteva dintre cele mai importante modificări și reglementări noi în acest domeniu. Spre exemplu, în scopul ținerii contabilității și raportării financiare, toate entitățile vor fi clasificate în entități micro, mici, mijlocii și mari, corespunzător numărului lor mediu de salariați, totalului bilanțului și venitului din vânzări la finele perioadei de gestiune în cazul în care aceasta nu depășește limitele a cel puțin două din cele trei criterii. Entitățile mici vor avea opțiunea de a întocmi bilanțul prescurtat și contul de profit și pierdere prescurtat. Va fi revizuită definiția de entitate de interes public și va fi completată lista activităților deja incluse (bancare, de asigurări, listate la bursă etc.) cu unele întreprinderi de stat ce întrunesc criteriile entităților de interes public. Cerințele de prezentare a informațiilor în notele explicative vor varia în funcție de categoria entităților, iar pentru entitățile mici nu vor fi cerințe mai stricte decât prevede directiva privind contabilitatea, chiar dacă acestea aplică prevederile SNC pentru întocmirea situațiilor financiare, cu excepția cazurilor în care entitățile respective vor dori să facă dezvăluiri suplimentare în baza SNC sau SIRF. Entitățile de interes public mari, care la finele perioadei de gestiune depășesc criteriul de a avea un număr mediu de 500 de angajați în cursul perioadei de gestiune vor include în raportul managementului și o declarație nefinanciară. Situațiile financiare individuale și consolidate anuale ale entităților vor fi publicate nu mai târziu de 30 iunie al anului următor după finalizarea perioadei de gestiune, iar situațiile anuale ale entităților de interes public – nu mai târziu de patru luni de la finele perioadei de gestiune, inclusiv pe site-ul acestora. Obligația de publicare va reveni Serviciului Informațional al Situațiilor Financiare prin intermediul Registrului Public al Situațiilor Financiare. Situațiile financiare individuale și situațiile financiare consolidate anuale ale entităților de interes public, precum și ale entităților mijlocii și mari vor fi supuse auditului obligatoriu. Incontestabil, fiecare dintre aceste puncte ar fi subiectul unei discuții particulare, căci prin modul în care urmează a fi înțelese și interpretate sunt elemente interesante. – Care va fi impactul modificărilor la Legea privind auditul situațiilor financiare? – Prin definiție, auditul oferă o asigurare independentă că situațiile financiare ale entităților reflectă corect activitatea acestora. Reglementarea corectă contribuie la asigurarea faptului că situațiile financiare oferă informații fiabile și consolidează încrederea investitorilor și creditorilor, deosebit de importantă pe piețele financiare în creștere. Transpunerea directivei privind auditul și a Regulamentului privind cerințele specifice pentru auditul entităților de interes public oferă Ministerului Finanțelor oportunitatea de a perfecționa cadrul de reglementare a auditului și de supraveghere publică. În acest context, proiectul legii auditului situaţiilor financiare vine cu elemente relativ noi pentru sistemul moldovenesc, bazat pe bunele practici internaţionale. În primul rând, în scopul unei mai bune alinieri la prevederile Directivei UE privind auditul, pentru exercitarea supravegherii publice a auditului va fi lărgită sfera de activitate a Consiliului de supraveghere a activității de audit, care va fi unica autoritate competentă cu responsabilitate finală pentru supravegherea publică a auditului. Consiliul va fi o instituţie publică independentă finanțată atât de către subiecții supravegherii, cât și din contul bugetului de stat. Actuala cerință de licențiere va fi anulată, astfel încât auditorii și entitățile de audit vor fi înregistrate în mod obligatoriu în Registrul Public deținut de Agenție. La fel, vor fi instituite cerințe specifice pentru auditul entităților de interes public, inclusiv restricționarea onorariilor, interzicerea prestării serviciilor care nu sunt de audit, includerea cerințelor de evaluare a controlului calității misiunii, prevederi speciale privind desemnarea auditorului și durata misiunii, cerințe suplimentare privind conținutul raportului auditorului. Totodată, entitățile de interes public vor fi obligate să dispună de un comitet de audit. Proiectul prevede ca fiecare companie de audit antrenată în auditul situațiilor financiare ale entităților publice să deţină minim doi auditori certificaţi, adică să fie aplicată regula „celor patru ochi”. Este un principiu ce își găsește reflectare în toate activitățile ce țin să asigure eficiență în activitate, deoarece propune o a doua părere vizavi de părerea de obicei profesionistă, dar, totuși, subiectivă a unui auditor. De fapt, acest element a fost un subiect intens discutat în cadrul mediului de afaceri în domeniul auditului. După cum am mai menționat, la elaborarea proiectului legii auditului situațiilor financiare am fost sprijiniți atât de Centrul de reforme a raportării financiare al Băncii Mondiale, cât şi de reprezentanţii businessului autohton. – Consiliul de supraveghere urmează să exercite funcţiile unui organ de autoreglementare? – Fiind un organ semistatal-semiprivat, cu susţinerea financiară a ambelor părți, Consiliul va obţine drepturi şi obligaţiuni esenţiale. În viitor, Ministerul Finanţelor îşi va asuma doar funcţiile de reglementare a activităţii de audit, celelalte, cum sunt: examinarea candidaţilor pentru accederea în profesie, certificarea, controlul activităţii, respectarea Codului etic, examinarea situaţiilor de conflict, sancţionarea etc. vor fi transmise consiliului nominalizat. În componenţa Consiliului de supraveghere vor fi incluşi șapte membri – doi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, câte unul din partea Curţii de Conturi (întrucât auditul va deveni obligatoriu pentru întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni cu cota majoritară a statului care întrunesc anumite condiții) și Băncii Naţionale, iar trei reprezentanţi vor fi selectați de Ministerul Finanțelor din rândul specialiștilor în domeniu, care nu practică activitatea de audit. Componența finală va fi aprobată, ulterior, de Ministerul Finanțelor. Candidaţii vor fi selectaţi în baza a trei criterii: integritate, profesionalism şi lipsa conflictului de interese. Ne mai dorim să fie exclus conflictul de interese, iar auditorii să aibă încredere deplină în acest organ. Sperăm ca entităţile să perceapă auditul drept un sprijin şi un consultant în afaceri, şi nu un control de rând. În acest fel, profesia va fi şi mai responsabilă, şi mai exigentă, şi mai performantă. Pentru că anume de aceste calităţi are nevoie fiecare dintre noi. – Ținând cont de legătura strânsă între contabilitate și fiscalitate, ce ne așteaptă în ceea ce privește impozitele și taxele? – În prezent, Ministerul Finanţelor lucrează intens și asupra rescrierii Codului fiscal, luând ca reper prevederile La Capitolul 8 „Fiscalitate” din Acordul de Asociere RM–UE se specifică: Părțile își dezvoltă și își consolidează cooperarea care urmărește îmbunătățirea și dezvoltarea regimului fiscal și a administrației fiscale din Republica Moldova, inclusiv consolidarea capacității de colectare și control, cu un accent deosebit pe procedurile de rambursare a taxei pe valoarea adăugată (TVA) (art. 54); Părțile își dezvoltă cooperarea și își armonizează politicile în ceea ce privește contracararea și combaterea fraudei și a contrabandei cu produse supuse accizelor (art. 55); Republica Moldova realizează apropierea legislației sale naționale de actele normative ale UE și de instrumentele internaționale menționate în anexa VI la prezentul acord (art. 57). În anexa VI la Acordul de Asociere RM–UE se specifică armonizarea pe direcția impozitării indirecte cu specificarea expresă a directivelor pe care trebuie să fie realizată armonizarea, care includ doar directivele privind TVA și accize și perioada de implementare a fiecărui set de măsuri. În Capitolul 8 al Planului Național de acțiuni privind implementarea AA RM–UE aprobat prin HG nr. 880 din 7 octombrie 2014 se face referință în ceea ce ține de procesul de armonizare: a) Armonizarea cadrului legal și a termenelor de restituire, reglementate de Codul fiscal, cu normele utilizate de spaţiul UE (conform anexei VI din Acordul de Asociere), în vederea reducerii efectului de întârziere la executarea restituirilor TVA (pct. 54 subpct. 7); b) Armonizarea treptată a cotelor accizelor la produsele din tutun, prevăzute în Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, cu structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, prevăzute în Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 (pct. 55); c) Armonizarea legislaţiei fiscale naţionale cu prevederile Directivei 2006/112/EC din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată; Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe; Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat; Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor; A treisprezecea directivă 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității; Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (pct. 57) Un Concept de rescriere a Codului fiscal și a Codului vamal, elaborat în acest scop, acordă persoanelor interesate o perspectivă mai clară a reformelor ce se așteaptă în domeniile fiscal și vamal. În procesul de rescriere Ministerul Finanțelor e asistat de Fondul de Bună Guvernanță a Marii Britanii și Banca Mondială, fiind, totodată, create grupuri de lucru cu profesioniști naționali din domenii diferite pe diferite tipuri de impozite și taxe. Spre deosebire de proiectele legilor contabilității și auditului situațiilor financiare, armonizarea cu directivele europene a legislației fiscale se va realiza prin rescrierea Codului fiscal existent – proces divizat în două faze: faza armonizării primare a cadrului privind TVA și accizele prin rescrierea titlului III și titlului IV din actualul Cod fiscal, care se va realiza până la finele anului 2017, și faza de rescriere a celorlalte titluri – până la finele anului 2018. Efectiv, un Cod fiscal rescris în totalitate se va pune în aplicare începând cu 1 ianuarie 2019, chiar dacă elementele ce vizează TVA și accizele voi intra în vigoare mai devreme. O parte inevitabilă a procesului în cauză o reprezintă revizuirea sistemului de facilități fiscale, în scopul raționalizării acestora, solicitare ce se bazează nu numai pe prevederile directivelor UE, dar și pe rezultatele auditului recent efectuat de Curtea de Conturi. Un alt element important ține de revizuirea unor concepte înrădăcinate în legislația fiscală, nu neapărat niște concepte ce corespund bunelor practici, și nu neapărat logice. Acestea se referă, spre exemplu, la modul de calculare a uzurii în scopuri fiscale, modul de determinare a impozitului pe bunuri imobiliare, multitudinea de taxe locale ce pot fi, aparent, ușor agregate în câteva taxe de bază etc. De altfel, în contextul armonizării legislației fiscale cu cea contabilă se pune accent și pe interdependența dintre noțiunile utilizate. Felul în care sunt tratate în Republica Moldova veniturile nerezidenților persoane fizice și juridice, dar și felul în care urmează a fi impozitate veniturile rezidenţilor noştri peste hotarele țării, convențiile de evitare a dublei impuneri pe venituri și proprietate sunt, de asemenea, subiecte complicate, care necesită simplificare în abordare și armonizare cu cele mai bune practici mondiale. Scopul major este, pe lângă armonizarea cu cele mai bune practici europene, simplificarea la maximum a modului de percepere a taxelor şi impozitelor, a sistemului de raportare, eliminarea divergenţelor dintre evidenţa contabilă şi evidenţa fiscală, adică, în final, simplificarea activităţii contabilului și, implicit, creșterea gradului de conformare financiară și fiscală a entităților economice. Vă mulțumim.
author icon

Veronica Vragaleva

author icon

Марина Шикирлийская

Учреждения:

Периодическое издание "Monitorul Fiscal FISC.md" | Министерство финансов Республики Молдова

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

4661 просмотры

Дата публикации:

07 Июнь /2017 14:00

Catalogul tematic

Новости

Ключевые слова

interviu | Veronica Vragaleva | Cod fiscal | Cod Vamal | entitati economice | legea contabilitatii | legea auditului situatiiloe financiare

0 комментарии

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon