Новости
Liberarea de pedeapsă penală pentru infracţiuni economice nu se va face arbitrar
Proiectul ce are drept scop reducerea presiunii sancționatorie asupra business-ului a fost din nou discutat în cadrul ședinței unui
grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, acesta fiind prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.
Discuțiile au avut loc în urma solicitării ca autoritățile implicate să remită
propuneri de îmbunătățire a proiectului. Astfel, 13 instituții au remis avizele asupra proiectului.
Autorii au susținut integral recomandările din partea Academiei de Studii Economice din Moldova, Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova, Agenției Relații Financiare și Cadastru și cele a Institutului Național de Cercetări Economice.
Parțial au fost acceptate propunerile venite de la Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Justiției, Centrul de Resurse Juridice, Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței și a doctorului conferențiar universitar Vasile Stati.
În același timp, grupul de autori nu a acceptat recomandările formulate de Banca Națională a Moldovei și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, pentru că, conform ministrului, acestea schimbă radical conceptul proiectului.
Cele mai multe discuții a provocat modificarea articolului 2411 din Codul Penal, prin care se propune diminuarea sancțiunii de privare de libertate și majorare a celei pecuniare. Aici au apărut mai multe opinii din partea Ministerului Justiției, Băncii Naționale și a Serviciului Fiscal de Stat.
Noi suntem de acord cu modificarea cuantumului de incriminare, modificarea termenului de prescripție, dar dorim să nu fie exclusă sancțiunea sub formăprivare de libertate, deoarece, în situația în care se majorează amenda, dar se exclude pedeapsa cu închisoarea, asta înseamnă că se micșorează și termenul de prescirpție pentru atragere la răspundere, pentru că, odată cu eliminarea pedepsei cu închisoarea, si sancțiunea devine ușoară. Dacă, de exemplu, suma obligațiilor va fi până la 300 mii, termenul de prescripție pentru atragere la răspundere va fi 2 ani, astfel, prin expirarea a 2 ani de la săvârșirea infracțiunii, conform legii, acesta va fi liberat de răspundere. Solicităm, deci, ca sancțiunea sub formă de închisoare să nu fie modificată, este opinia Serviciului Fiscal de Stat, transmisă de șefa direcției juridice, Victoria Belous.
Pe de altă parte, BNM a insistat ca propunerile autorităţii să fie discutate, deoarece în proiect nu se regăsește nicio prevedere ce ar reglementa sancționarea în cazul piramidelor financiare, ci doar a acordurilor simple de împrumut, iar lipsa acestor reglementări ar putea provoca riscuri asupra sistemului bancar.
În această ordine de idei, s-a ajuns la concluzia să fie purtate încă două discuții separate, pe de o parte – Ministerul Justiției, Banca Națională și Procuratura Generală, pentru a revedea aspectul ce ține de riscurile sistemului financiar-bancar, iar pe de altă parte – SFS și autorii proiectului, pentru a ajunge la un numitor comun în ceea ce privește sancțiunea pecuniară și pedeapsa cu privațiunea de libertate.
Autorii au menționat că mesajul pe care ar trebui să îl înțeleagă toți este că liberarea de pedeapsă penală nu se va face arbitrar de către stat, ci cu respectarea unor condiții, cum ar fi repararea prejudiciului cauzat și se referă doar la 6 articole din Codul penal:
1. Practicarea ilegală a activității de întreprinzător
2. Practicarea ilegală a activității financiare
3. Pseudo-activitatea de întreprinzător
4. Evaziunea fiscală a întreprinderilor
5. Evaziunea fiscal a persoanelor fizice
6. Transportarea, păstrarea sau comercializarea ilegală a mărfurilor supuse accizelor.
Scopul nostru nu este să mărim numărul persoanelor din închisori, pe care să-i întrețină statul, dar să recuperăm prejudiciul, au explicat aceștia.
Astfel, în art. 251 din Codul fiscal autorii au modificat termenul "indici de infracțiune" cu "semne ale infracțiunii" – pentru mai multă claritate.
La introducerea modificărilor în Codul penal, conform autorilor, în varianta actuală a proiectului s-a încercat așa numita umanizare a legislaţiei, pentru că s-a propus micșorarea anumitor sancțiuni ce țin de termenul preventiv de libertate sau, în unele cazuri, chiar excluderea sancțiunii cu privațiune de libertate, dar, în același timp, s-a propus majorarea pedepsei pecuniare.
O altă modificare ține de majorarea sumei pentru tragere la răspundere în cazul evaziunii fiscale. Astfel, dacă în prezent aceasta constituie 75 mii lei, pe viitor suma poate creşte până la 300 mii lei.
În partea ce ține de arestul preventiv, autorii, de asemenea, au introdus modificări. În varianta inițială a proiectului s-a propus completarea Codului penal cu un nou alineat ce prevede că liberarea de pedeapsa penală se face în cazul săvârșirii infracțiunii pentru prima oară. Acum acest alineat prevede că persoana va fi libera în cazul reparării prejudiciului cauzat.
Alte modificări se referă la suma drepturilor de import, licență și autorizație, activitatea de întreprinzător etc.
Reamintim că Ministerul Justiției, la propunerea Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a elaborat un proiect de lege ce prevede instituirea unui mecanism de liberare de răspundere penală în cazul infracțiunilor care nu au fost săvârșite prin aplicarea constrângerii psihice, fizice și care nu s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei, nu au fost săvârșite de un grup criminal organizat sau organizație criminală.
Scopul proiectului este îmbunătățirea substanțială a climatului investițional prin includerea unor noi abordări, mai permisive, ce vor conduce la dezvoltarea şi atragerea investiţiilor străine.
2184 просмотры
Дата публикации:
02 Апрель /2018 08:15
Catalogul tematic
Новости
Ключевые слова
Consiliul Economic | Secretariatul CE | sanctionare | SFS | pedeapsa penala
0 комментарии
Только для пользователей зарегистрированные и авторизованные обладают право публиковать комментарии