Analiza fenomenului ocupării informale și a salariilor în plic, a activităților necesare pentru diminuarea acestuia au fost puse în discuție în ședința din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Conform datelor prezentate la eveniment de către reprezentații Serviciului Fiscal de Stat, în anul 2018 au fost constatate 193 de cazuri de utilizare a muncii la negru sau de achitare a salariilor în plic, în care au fost aplicate amenzi în valoare de 42,5 mil. lei, dintre acestea fiind achitate peste 15,6 mil. lei. Tot atunci participanții la ședință au decis să acumuleze mai multă informație și date relevante pentru examinarea problemei și oferirea unei soluții pentru diminuarea fenomenului ce afectează atât bugetul național cât și dreptul persoanelor fizice la un venit legal și de asigurare socială și medicală. Drept răspuns la solicitarea Secretariatului Consiliului Economic, SFS a prezentat în adresa acestuia datele actualizate pentru anul 2019. Conform acestora, în anii 2016 - 2018 încasările/ obligațiunile aferente plăților salariale (impozitul pe venit din plățile salariale, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, primele de asigurări obligatorii de asistență medicală) sunt în continuă creștere. Astfel, dacă în anul 2016 suma impozitului pe venit din plățile salariale constituia 2690,44 mii lei, în anul 2018 aceasta a atins nivelul de 3847,93 mii lei. Contribuțiile de asigurări sociale obligatorii de stat în această perioadă au sporit de la 8914,84 mii lei până la 12641,7 mii lei, iar cele de asigurare medicală – de la 2765,89 mii lei până la 4028,9 mii lei. Cifrele demonstrează că eforturile de combatere a muncii informale sunt cele așteptate. Pentru asigurarea acestor rezultate SFS, în procesul de planificare şi efectuare a controalelor fiscale, examinează riscurile aferente comportamentului fiscal şi nivelul de conformare voluntară a contribuabililor, inclusiv în cazul declarării şi achitării salariilor. Un aspect important al activității autorității fiscale este promovarea politicilor de educaţie juridică şi civică a contribuabililor și a salariaţilor, informarea şi consultarea acestora în domeniul relațiilor de muncă, dar și asigurarea transparenței activității antreprenoriale. Acțiunile de informare și sensibilizare, întreprinse de către SFS, includ campanii de informare prin desfășurarea seminarelor pentru angajații şi angajatorii din sectoarele cu risc sporit privind consecințele negative ale acceptării salariului neoficial, difuzarea informației în mass-media, dar și activitatea liniei telefonice ”verzi”, prin intermediul căreia angajații pot sesiza SFS despre cazurile de încălcare a legislației. Totodată, în scopul determinării muncii ne/subdeclarate și selectării agenților economici cu risc sporit de achitare a salariilor „în plic” SFS a stabilit criteriile de risc, care include raportul dintre salariul mediu pe entitate și indicatorul mediu pe ramură / minim pe economie; cifra de afaceri semnificativă în raport cu fondul de salarizare și suma nesemnificativă calculată a impozitelor, taxelor și altor plăți în raport cu cifra de afaceri. Criterii de risc sunt considerate și nivelul redus al profitabilității în ultimele 3 perioade fiscale; venitul declarat mare raportat per angajat, dar și existența altor surse de informații aferente achitării salariilor ne/subdeclarate (neutilizarea MCC, utilizarea operațiunilor în numerar, achizițiile de la persoane fizice). În scopul stabilirii muncii „la negru”, SFS aplică proceduri generale (analiza preventivă a riscurilor în baza informației disponibile în SI SFS, vizite fiscale, controalele prin metoda verificării operative /faptice, instituirea postului fiscal etc.) Totodată, autoritatea fiscală comunică că gradul de eficiență a fiecărei măsuri poate fi apreciată doar prin impactul direct şi indirect asupra majorării încasărilor la bugetul național. La general, ca rezultat al controalelor fiscale efectuate la contribuabilii cu risc sporit de utilizare a muncii la negru, a fost estimat fondul de salarizare cu determinarea cuantumului real al plăţilor salariale. Astfel, valoarea fondului estimat se încadrează în intervalul 7-15 % din fondul de salarizare declarat de către contribuabil. În informația oferită de către SFS se mai spune că acţiunile întreprinse în trimestrul I al anului curent în scopul prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul muncii au avut un impact direct şi indirect asupra majorării încasărilor la bugetele respective. Astfel, la BPN veniturile administrate de SFS la compartimentul impozitul pe venit din salariu încasările a înregistrat o descreștere de 1,4 % comparativ cu perioada similară a anului precedent ca rezultat a reducerii cotelor impozitului pe venit pentru persoanele fizice, dar și majorării scutirii personale. Concomitent, la bugetul asigurărilor sociale de stat obligatorii încasările au sporit în perioada de referință cu 5,2% și au depășit suma de 3 018 925 mii, iar la bugetul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală încasările s-au majorat cu 14,2 % (până la 1 064 274.8 mii lei). Analiza comparativă dintre valorile salariului minim în sectorul real al economiei, fondului de remunerare a muncii şi încasărilor aferente plăților salariale (impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurare sociale, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală) colectate de SFS, se constată creșterea cu 15% a fondului de salarizare și alte recompense calculate pentru ianuarie - februarie 2019. Astfel, nivelul actual al administrării fiscale este unul favorabil pentru desfăşurarea acţiunilor privind contracararea fenomenului „muncii la negru” și urmează a fi continuat cu intensificarea măsurilor de control şi de sancţionare a practicii utilizării muncii ilegale.