Statele din zona euro trebuie să înfiinţeze un buget comun, să fie pregătite să piardă într-un anumit grad controlul asupra bugetului şi să pună la comun resursele pentru a înfiinţa un program de asigurare în caz de nevoie şi obligaţiuni comune, se arată într-un raport publicat de economiştii Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmit AP şi Bloomberg. Pentru a evita repetarea crizei datoriilor care a dus la pachete de asistenţă financiară pentru Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Cipru, cele 17 state din zona euro trebuie să înăsprească reglementările privind disciplina fiscală şi să poată transfera fonduri înainte de extinderea unei crize. 'Deşi primul pas spre rezolvarea problemelor fiscale trebuie să fie instituirea unui capital tampon, amploarea şocurilor şi capacitatea statelor de a menţine încrederea pieţelor sugerează că este necesar un mecanism de asigurare în regiune. Acel mecanism poate fi integrarea fiscală', se arată în raportul FMI. Problema cea mai urgentă o reprezintă un mecanism de protejare a băncilor şi o uniune bancară funcţională. Deşi uniunea fiscală este cu un pas înainte, trebuie adoptate şi alte de măsuri, care să sporească încrederea investitorilor, consideră instituţia cu sediul la Washington. 'Zona euro nu-şi poate permite o repetare a politicilor financiare şi fiscale imprudente, care au afectat unele state. Pentru a se asigura că reglementările fiscale adoptate la nivelul zonei euro sunt implementate, statele trebuie să răspundă în cazul neîndeplinirii acestor obligaţii', disciplina fiscală permiţându-le să pună la un loc resursele pentru a ajunge la un buget comun al zonei euro, potrivit raportului FMI. După aceea, zona euro ar putea avea propriile instrumente privind datoriile, care ar ajuta la finanţarea unor transferuri temporare către statele membre care se confruntă cu dificultăţi sau chiar către sprijinirea băncilor. Raportul FMI arată că bugetul ar putea fi în valoare de până la 2,5% din PIB-ul zonei euro, de aproximativ 10.000 de miliarde de euro (13.000 miliarde de dolari), adică aproximativ 200 de miliarde de euro. Un astfel de buget va fi însoţit de înăsprirea supervizării, inclusiv o suspendare a plăţilor către un stat, dacă acesta nu respectă reglementările privind deficitul şi datoria. Luna trecută, Comisia Europeană a propus înfiinţarea unei autorităţi unice care va avea puterea de a decide când băncile trebuie salvate sau închise, în pofida faptului că oficialii germani sunt de părere că aceste prevederi încalcă tratatele europene, care limitează puterile Bruxellesului asupra finanţelor naţionale. Potrivit unui comunicat al Comisiei, mecanismul unic de rezoluţie pentru uniunea bancară va avea un nou board, format din reprezentaţii Băncii Central Europene, Comisiei Europene şi ai autorităţilor naţionale competenţe (şi anume, cele ale statelor în care se află sediul central al băncii, precum şi sucursale şi/sau filiale ale acesteia). Acest comitet ar avea competenţe largi pentru a analiza şi a defini modul de abordare a rezoluţiei unei bănci: ce instrumente trebuie utilizate şi cum ar trebui să se implice Fondul european de rezoluţie. De asemenea, Comisia propune înfiinţarea unui Fond unic de rezoluţie bancară, sub controlul Comitetului unic de rezoluţie, pentru a se asigura că, în timpul procesului de restructurare, banca beneficiază de un sprijin financiar pe termen mediu. Fondul respectiv ar fi finanţat prin contribuţii ale sectorului bancar, înlocuind fondurile naţionale de rezoluţie ale statelor membre care fac parte din zona euro şi ale statelor membre care participă la uniunea bancară. Mecanismul unic de rezoluţie pentru uniunea bancară ar urma să completeze mecanismul unic de supraveghere bancară (care va deveni operaţional la sfârşitul anului 2014) şi constituie o nouă etapă spre uniunea bancară, care are drept obiectiv eliminarea legăturii între criza bancară şi criza datoriilor. Dacă o bancă din zona euro va întâmpina grave dificultăţi financiare, BCE, în calitate de supervizor, va trage semnalul de alarmă. În acest moment, consiliul de rezoluţie (care la început va fi format din 300 de angajaţi) va face recomandări Comisiei, cea care va lua decizia dacă va pune în practică procedura de rezoluţie bancară. Intrarea în vigoare a mecanismului unic de rezoluţie este prevăzută pentru 2015, însă regulile pe baza cărora ar urma să stabilească ordinea creditorilor în cazul salvării unei bănci nu vor fi operaţionale decât în 2018. În perioada următoare, Comisia vrea să modifice de la 1 august regulile în materie de ajutoare de stat pentru bănci, astfel că, înainte ca băncile să poată solicita o finanţare publică, acţionarii şi creditorii subordonaţi vor fi primii care vor trebui să contribuie.

via www.capital.ro