Practica fiscală

Oleg Lupaşco: „Aplicarea măsurilor de executare silită în vederea stingerii restanţelor contribuabililor faţă de buget”

1. Metodologia aplicării încasării mijloacelor băneşti de la conturile contribuabilului restanţier: Începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, organul fiscal este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) ale contribuabilului dacă acesta dispune de ele şi dacă organul fiscal le cunoaşte. În cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar mijloace băneşti, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace, ordinul incaso al organului fiscal în decursul zilei lucrătoare în care a fost primită. În cazul în care, în ziua sau anterior recepţionării ordinului incaso privind încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, au fost înaintate alte documente executorii şi/sau în aceeaşi zi au fost înaintate alte ordine incaso pentru acelaşi cont/conturi bancare, emise de organele legal abilitate, şi mijloacele băneşti disponibile în aceste conturi nu sînt suficiente pentru executarea integrală a ordinelor incaso şi a documentelor executorii indicate, acestea (ordinul incaso şi documentul executoriu) se remit de către instituţia financiară (sucursală sau filială) în aceeaşi zi primului executor judecătoresc emitent, pentru încasarea şi distribuirea mijloacelor băneşti în ordinea satisfacerii creanţelor şi conform procedurii stabilite de Codul de executare. În aceeaşi zi, instituţia financiară (sucursala sau filiala) va informa în scris şi/sau prin alte metode legale organul fiscal despre existenţa altor ordine incaso şi/sau documente executorii şi despre remiterea acestora executorului judecătoresc corespunzător. În cazul în care contribuabilul nu deţine la contul său bancar mijloace băneşti pentru a stinge, total sau parţial, obligaţia fiscală şi nu există situaţiile prevăzute la alin. (21) din Codul fiscal, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) remite organului fiscal, în ziua primirii, informația despre executarea totală sau parțială a ordinului incaso. În cazul suspendării operaţiunilor la contul bancar pentru nestingerea obligaţiei fiscale, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) informează imediat organul fiscal despre înscrierea în contul contribuabilului a mijloacelor băneşti. Procedura încasării incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare se stabileşte de Banca Naţională a Moldovei în comun cu Ministerul Finanţelor (Hotărîrea BNM nr. 375 din 15 decembrie 2005 cu privire la aprobarea Regulamentului privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul IFPS nr. 284 din 19 aprilie 2012 cu privire la expedierea şi recepţionarea documentelor electronice prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul IFPS nr. 302 din 03 mai 2012 cu privire la circuitul electronic al documentelor ce ţin de executarea silită a mijloacelor băneşti din conturile bancare ale restanţierilor la bugetul public naţional). Pentru situaţiile reglementate la alin. (21) al Codului fiscal se vor aplica, prin analogie, dispoziţiile art. 92 din Codul de executare. În urma alăturării realizate, conform procedurii stabilite la alin. (31) din codul fiscal, şi după expirarea termenului de alăturare, stabilit la art. 92 din Codul de executare, executorul judecătoresc va comunica, în termen de 3 zile, organului fiscal despre toate acţiunile şi actele care trebuie sau au fost realizate cu această ocazie, în special, cele care vizează gradul de prioritate a creanţelor care concurează pentru mijloacele băneşti aflate pe conturile debitorului, ce sînt implicate în procedura de executare respectivă, şi va solicita avizul organului fiscal în acest sens. Repartizarea sumelor încasate de pe conturile debitorului (în speţele care vizează şi creanţele statului) se va realiza conform prevederilor legale în vigoare şi doar în baza avizului pozitiv al organului fiscal. În cazul primirii refuzului privind ordinea de repartizare a sumelor, actele ulterioare în acest sens ale executorului judecătoresc sînt lovite de nulitate, executorul judecătoresc fiind obligat să se conformeze prescripţiilor privind modul de repartizare a sumelor indicate de către organul fiscal, ţinînd cont de prevederile legislaţiei în vigoare. Prevederile respective nu se aplică în cazul în care în contul bancar al contribuabilului sînt înscrise mijloace băneşti, încasate de la comercializarea bunurilor gajate, în limita sumelor direcţionate spre plata cheltuielilor aferente vînzării bunului gajat şi în limita creanţelor care se plătesc din produsul vînzării bunului gajat. 2. Metodologia ridicării de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar: Executarea silită a obligaţiei fiscale prin ridicarea de mijloace băneşti în numerar este aplicată contribuabilului persoană juridică sau persoană fizică subiect al activităţii de întreprinzător. Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută străină, funcţionarul fiscal controlează locurile şi localurile în care contribuabilul păstrează numerarul, precum şi reţeaua lui comercială. Prin derogare de la art. 129 pct. 4) din Codul fiscal, în calitate de reprezentant al contribuabilului, la ridicarea mijloacelor băneşti în numerar, participă casierul (gestionarul) sau un alt angajat care îl înlocuieşte. Aceştia sînt obligaţi să prezinte documentele necesare şi să asigure accesul liber la seiful casei contribuabilului, în încăperea izolată a casei, precum şi în reţeaua lui comercială. Deschiderea fără consimţămîntul reprezentantului contribuabilului sau în lipsa acestuia a locurilor şi localurilor în care se păstrează numerarul se efectuează în prezenţa a 2 martori asistenţi. Pînă la sosirea acestora din urmă, funcţionarul fiscal sigilează locurile şi localurile. Faptul ridicării numerarului şi al deschiderii locurilor şi localurilor fără consimţămîntul reprezentantului contribuabilului este consemnat în acte semnate de cei prezenţi. Actele se întocmesc în două exemplare. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semnătură pe primul exemplar sau se expediază recomandat contribuabilului în aceeaşi zi sau în următoarea zi lucrătoare. Forma şi modelul actului de ridicare a mijloacelor băneşti în numerar de la contribuabil este aprobată prin Ordinul IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligaţiei fiscal şi a contractului-tip privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscal prin amînarea sau eşalonarea plăţilor, cu modificările şi completările ulterioare. Funcţionarul fiscal predă mijloacele băneşti ridicate instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) proxime, care este obligată să le primească şi să le transfere la bugetele respective pentru stingerea restanţelor. Valuta străină se predă instituţiei financiare (sucursalei sau filialei acesteia) contra lei moldoveneşti la cursul valutar stabilit de aceasta, cu transferarea ulterioară a leilor moldoveneşti la bugetele respective. Valuta străină care nu poate fi comercializată (de exemplu, valuta străină care nu este solicitată pe piaţa valutară internă) se păstrează la instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) pînă la posibila comercializare. Dacă depunerea mijloacelor băneşti în numerar la instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) în ziua ridicării lor este imposibilă, ele vor fi predate casieriei organului fiscal, pentru ca aceasta să le transmită instituţiei financiare în următoarea zi lucrătoare. 3. Metodologia urmăririi bunurilor contribuabilului restanţier: În temeiul hotărîrii organului fiscal privind executarea silită a obligaţiei fiscale, sînt pasibile de sechestrare toate bunurile proprietate a contribuabilului, indiferent de locul aflării lor, cu excepţia celor care, în conformitate cu alin. (6) art. 200 din Codul fiscal, nu sînt sechestrabile. Sechestrarea bunurilor, în temeiul hotărîrii organului fiscal, este efectuată de funcţionarul fiscal. Înainte de a se proceda la sechestrare, contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcţie de răspundere li se remite o copie de pe hotărîrea privind executarea silită a obligaţiei fiscale şi li se aduce la cunoştinţă, în scris sau oral, ce drepturi şi obligaţii au în timpul sechestrării, ce răspundere prevede legea pentru neîndeplinirea obligaţiilor. Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sînt obligaţi să prezinte spre sechestrare toate bunurile, inclusiv cele date unor alte persoane la păstrare sau în folosinţă, precum şi documentele confirmative ale dreptului de proprietate asupra bunurilor, şi să comunice în scris:
  1. informaţii despre bunurile care nu aparţin contribuabilului şi despre proprietarii acestora;
  2. informaţii despre bunurile care aparţin contribuabilului şi care au fost date unor alte persoane la păstrare sau în folosinţă;
  3. informaţii despre bunurile gajate;
  4. informaţii despre bunurile sechestrate de alte autorităţi publice.
Pentru depistarea bunurilor contribuabilului, funcţionarul fiscal este în drept să cerceteze locurile în care se presupune că se află acestea, iar în cazul domiciliului şi reşedinţei – cu acordul persoanei căreia îi aparţine sau în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti. Nu sînt sechestrabile următoarele bunuri:
  1. produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern (Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1538 din 27 noiembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare);
  2. bunurile gajate pînă la momentul sechestrării;
  3. bunurile personale ale persoanei fizice care, conform Codului de executare, nu sînt urmăribile;
  4. bunurile sechestrate de alte autorităţi publice;
  5. alte bunuri care, conform legislaţiei, sînt neurmăribile (spre exemplu bunurile prohibite de a fi urmărite în conformitate cu prevederile art. 10 lit. c) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr. 121 din 04 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare).
Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesară şi suficientă pentru stingerea obligaţiei fiscale, pentru achitarea impozitelor şi taxelor aferente comercializării bunurilor sechestrate, al căror termen de plată este stabilit pînă la sau la data comercializării, şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită. Pentru determinarea cantităţii suficiente de bunuri ce urmează a fi sechestrate, în momentul sechestrării se stabileşte preţul de sechestru al bunurilor după valoarea lor de bilanţ, în conformitate cu datele contabilităţii contribuabilului. În cazul cînd persoanele care, conform legislaţiei, nu ţin evidenţă contabilă şi cînd contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere se eschivează de a fi prezenţi la sechestru sau lipsesc, preţul de sechestru al bunurilor îl stabileşte funcţionarul fiscal, luînd în considerare starea lor tehnică şi alte caracteristici. Pentru constatarea stării tehnice pot fi invitaţi, după caz, specialişti în domeniu. Valorile mobiliare sînt sechestrate la preţul lor nominal. Cotaparte într-o societate se determină conform documentelor ei de constituire. În cazul sechestrării bunurilor, funcţionarul fiscal întocmeşte, în două exemplare, după un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, lista bunurilor sechestrate. Fiecare foaie este semnată de participanţii la sechestru. În lista bunurilor sechestrate se indică denumirea, cantitatea, semnele individuale şi valoarea bunurilor. La valorile mobiliare se indică numărul, emitentul, preţul nominal şi alte date cunoscute la momentul sechestrării. După trecerea în listă a bunurilor sechestrate, se întocmeşte, în două exemplare, actul de sechestru după un model aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi se semnează de participanţii la sechestru. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcţie de răspundere contra semnătură. Bunurile sechestrate se lasă spre păstrare în locul aflării lor la momentul sechestrării: la contribuabil sau la o altă persoană. În cel de al doilea caz, se admite remiterea bunurilor spre păstrare nemijlocit contribuabilului, care este obligat să le primească. La decizia funcţionarului fiscal, bunurile pot fi remise spre păstrare unor alte persoane în bază de contract. Bijuteriile şi alte obiecte de aur, argint, platină şi de metale din grupa platinei, pietrele preţioase şi perlele, precum şi reziduurile din astfel de materiale, sînt depuse spre păstrare la instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) de către funcţionarul fiscal. Responsabili de păstrarea bunurilor sechestrate sînt contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sau persoana care o suplineşte, cărora li s-a adus la cunoştinţă faptul sechestrării, sau persoana căreia i-au fost încredinţate sub semnătură bunurile sechestrate. Actul de sechestru conţine somaţia că dacă, în termen de 30 zile lucrătoare din data aplicării sechestrului, contribuabilul nu va plăti restanţele, bunurile sechestrate se vor comercializa. Dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere refuză să semneze actul de sechestru, funcţionarul fiscal notează în dreptul numelui acestuia: „A refuzat să semneze”. Nota refuzului se confirmă, de regulă, prin semnătura martorilor asistenţi. În cazul absenţei acestora, actul de sechestru este semnat de funcţionarul fiscal, exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului. Dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere nu sînt prezenţi la sechestru, faptul se va consemna în actul de sechestru în prezenţa a 2 martori asistenţi, exemplarul al doilea fiind expediat recomandat contribuabilului în 24 de ore. În cazul sechestrării valorilor mobiliare, organul fiscal va remite copia de pe actul de sechestru registratorului independent sau persoanei care ţine evidenţa lor. Aceştia vor consemna în registrul respectiv, imediat după primirea copiei, sechestrarea valorilor mobiliare. Din acest moment, nu se va mai face, fără acordul organului fiscal, nici o operaţiune cu valorile mobiliare sechestrate. În cazul sechestrării bunurilor imobiliare, organul fiscal va remite, în aceeaşi zi sau în ziua următoare, copia de pe actul de sechestru şi hotărîrea de executare silită a obligaţiei fiscale oficiilor cadastrale teritoriale pentru notarea aplicării sechestrului. Dacă contribuabilul nu dispune de bunuri care, conform legislaţiei, sînt sechestrabile, funcţionarul fiscal întocmeşte un act de carenţă, modelul şi forma căruia este aprobat prin Ordinul IFPS nr. 208 din 07 iulie 2008). Aderent, modelul şi forma hotărîrii cu privire la executarea silită a obligaţiei fiscale a contribuabilului, actul de sechestru şi lista bunurilor sechestrate sunt aprobate prin Ordinul IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligaţiei fiscale şi a contractului-tip privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin amînarea sau eşalonarea plăţilor, cu modificările şi completările ulterioare.
author icon

Oleg Lupașco

Monitorul fiscal FISC.md Nr.13 2013

Instituții:

Serviciul Fiscal de Stat

8128 vizualizări

Data publicării:

20 Mai /2013 16:43

Domeniu:

Administrare fiscală | Executarea silită a obligației fiscale

Etichete:

executare silită

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon