Analitica și statistica
Care este impactul deprecierii rublei rusești asupra economiei moldovenești?
- Impactul prin intermediul exporturilor va fi unul minimal, deoarece exporturile moldovenești spre Rusia deja au sucombat urmare a embargoului comercial instituit de Moscova. Mai mult decât atât, pentru a face față cererii în creștere pentru produse alimentare, Moscova ar putea chiar să renunțe la embargo. Scenariul este posibil, dar de mică probabilitate și nu este luat în calcul în simulări.
- Impactul prin intermediul investițiilor directe ale investitorilor ruși în economia moldovenească se va manifesta prin intermediul absenței noilor investiții din partea investitorilor ruși. Dar ținând cont de faptul că în ultimii 4 ani, investițiile străine directe din Federația Rusă au constituit mai puțin de 1% din totalul influxurilor, impactul dat va fi minimal. Pentru moment, se presupune că nu vor fi retrase investițiile deja existente.
- Impactul prin intermediul remitențelor va fi probabil cel mai important. Anticipăm o reducere cu 20 sută a volumului de remitențe din Federația Rusă, ceea ce, pe termen scurt, este echivalent cu reducerea cu circa 12 la sută a influxului total de remitențe.
- Impactul prin intermediul plasamentelor băncilor moldovenești în băncile rusești. În cazul unei panici bancare, aceste plasamente ar putea fi înghețate sau chiar pierdute. Modelul nu este încă suficient de dezvoltat pentru a permite modelarea acestui impact.
- Creșterea nivelului de sărăcie monetară și o scădere a consumului gospodăriilor casnice cu circa 5-7%;
- Scăderea consumului automat, combinat și cu scăderea nivelului de producție internă, va duce la reducerea bazei taxabile și o scădere a încasărilor bugetare cu circa 3,5-3,7%, atât din contul TVA-ului, cât și a impozitelor indirecte;
- Reducerea veniturilor bugetelor va impune fie reducerea transferurilor sociale către gospodăriile casnice cu circa 4,5-7,0% (ceea ce va servi ca impuls suplimentar asupra sărăciei), fie renunțarea la alte cheltuieli pentru a păstra intact nivelul de cheltuieli sociale;
- Deficitul bugetar se va înrăutăți, cu circa 1,0-1,5% față de scenariul de bază;
- Cât de paradoxal nu ar putea să pară, dar scăderea nivelului de venituri remise din Rusia în mod foarte probabil va determina un nou val de emigrare, atât către alte destinații, cât și spre Rusia. Astfel, rata de ocupare ar putea să scadă cu circa 2-4 la sută, ceea ce se va reflecta în capacitățile de producție ale firmelor moldovenești.
- Reducerea ocupării va determina, pe termen scurt, o scădere a exporturilor totale de circa 4,5% și o scădere a importurilor cu circa 4%.
- Absorbția totală (consumul gospodăriilor casnice, consumul guvernului și investițiile) va scăderea cu circa 3,8-4,2%;
- Vor exista presiuni suplimentare, greu de cuantificat, asupra leului moldovenesc;
- Efectul total net este reducerea PIB-ului cu circa 3,6-4,0% față de scenariul de bază. Această scădere este incomparabil mai mare decât rezultatele altor cercetări, unde s-a ținut cont doar de efectele de runda întâi.
- Politica monetară trebuie să rămână în continuare axată pe țintirea inflației, nu pe stabilizarea externă a leului, deoarece șocul va fi pe termen lung și cursul trebuie să se ajusteze la noile realități;
- Pentru a menține intacte nivelele de cheltuieli sociale, Guvernul va trebui fie să identifice resurse de finanțare a deficitului bugetar aflat în creștere (cu implicații negative asupra nivelului datoriei publice), fie să raționalizeze cheltuielile în cadrul sectoarelor și între sectoare;
- Precizia în alocarea ajutorului social va trebui să crească vizibil. Deși erorile de excluziune în sistem sunt foarte mici, cele de incluziune (din cauza corupției) sunt mari; calculele Ministerului Economiei arată că, cu o distribuție judicioasă și bine țintită a ajutorului social, resursele alocate în cadrul legii ajutorului social ar fi mai mult decât suficiente pentru a elimina definitiv sărăcia calculată la pragul național.
- Administrarea fiscală va trebui îmbunătățită în mod cardinal, cu un accent major pe colectarea mai bună a veniturilor din TVA; în prezent, din cauza evaziunilor fiscale, statul ratează numai din TVA circa 4,0-4,5 miliarde lei.
„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.
Autentificare
Autentificarea se poate efectua cu ajutorul adresei de E-mail sau a Login-ului
E-mail/Login *
Parola *
Contul de utilizator a fost creat cu succes. Pentru confirmarea înregistrării accesați linkul de confirmare expediat la e-mailul indicat în formularul de înregistrare, care este valabil până la 30 zile calendaristice
Adresează-ne o întrebare
Dorești să obții un răspuns rapid si complex sau să ne sugerezi tematica unui articol necesar procesului tău de lucru? Loghează-te, expediază întrebarea sau sugestia și primești răspunsul experților în cel mai scurt timp la adresa de e-mail sau în profilul tău de pe pagină.
E-mail *
Comanda serviciului prin telefon
Introduceți corect datele solicitate și în scurt timp veți fi contactat de un operator
Prenumele *
Numele *
E-mail *
Telefon *
Feedback
Pentru monitorizarea statutului de prelucrare a Feedbackului expediat, recomandăm inițial să parcurgeți procesul de autentificare pe portal. Astfel, mesajul de răspuns din partea PP „Monitorul Fiscal FISC.md” la feedback se va salva și afișa în Profilul Dvs. În cazul expedierii feedback-ului fără a fi autentificat pe portal, mesajul va fi remis la adresa de e-mail.
E-mail *
Stimate utilizator
Pentru îmbunătățiri ulterioare vă îndemnăm să oferiți un feedback cu privire la calitatea și disponibilitatea serviciilor furnizate prin intermediul site-ului web și al interfeței de utilizator comune.
2371 vizualizări
Data publicării:
17 Decembrie /2014 16:22
Catalogul tematic
Noutăți
Etichete:
economie | Rusia | Sancţiuni | valuta
0 comentarii
Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.