Conform prevederilor art. 227 alin. (1) din Codul fiscal, stingerea obligaţiilor fiscale se asigură prin aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere (penalităţii) la impozite şi taxe, prin suspendarea operaţiunilor la conturile bancare și/sau conturile de plăți, cu excepţia celor de la conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), prin sechestrarea bunurilor şi prin alte măsuri prevăzute de Codul fiscal şi de actele normative adoptate în conformitate cu acesta. Stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal şi convenţional, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. În cazul trecerii frontierei vamale şi/sau al plasării mărfurilor în regim vamal se aplică măsuri de asigurare a stingerii obligaţiilor fiscale în conformitate cu legislaţia vamală. [Modificări operate în temeiul Legii pentru modificarea unor acte normative nr. 257/2020, în vigoare din 01.01.2021]

Nu, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (1) din Codul fiscal, contribuţiile cu active la capitalul agentului economic în schimbul cotei de participaţie în capitalul lui nu sînt supuse impozitării. Totodată nu sînt supuse impozitării, contribuţiile suplimentare ale fondatorilor, asociaţilor, acţionarilor sau membrilor entităţii, efectuate în calitate de aport pentru acoperirea pierderilor suportate în perioadele de gestiune precedente.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, pe mărfurile procurate care, în procesul activităţii de întreprinzător, au fost sustrase sau au constituit deşeuri şi perisabilităţi naturale peste limitele lunare stabilite de conducător, precum şi pe valoarea care nu a fost supusă amortizării mijloacelor fixe casate, nu se deduce şi se raportează la costurile sau cheltuielile perioadei. Pornind de la prevederile menționate, suma TVA dedusă la momentul procurării mărfurilor, în cazul deteriorării acestora, se va reflecta în Registrul de evidenţă a procurărilor pentru perioada de gestiune cu semnul minus (-) şi respectiv în Declaraţia privind TVA în boxa 13. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018].

Modul de comletare a Declarației privind TVA este aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25 octombrie 2012, în vigoare din 1 ianuarie 2013. Potrivit pct. 3.9 din modul de completare a Declarației privind TVA, în boxa 7 “Import de servicii” se indică - valoarea achitată a serviciilor importate. De asemenea, conform pct. 3.17 din modul de completare a declarației, în boxa 14 “Importul şi procurările de mărfuri, servicii” se indică - valoarea facturată (indicată în invoce) sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată în conformitate cu legislaţia vamală, iar pentru serviciile importate se indică valoarea achitată a serviciilor importate. În boxa data se permite şi reflectarea valorii mărfurilor şi serviciilor importate, procurate ce nu generează apariţia dreptului la deducerea sumelor TVA. Prin urmare, reflectarea în boxele 7 și 14 din Declarația privind TVA a valorii mărfurilor, serviciilor, importate cu scutire de TVA fără drept de deducere, precum și cele importate cu scutire de TVA cu drept de deducere nu este obligatorie.

Conform art.113 alin. (3) din Codul fiscal, în momentul anulării înregistrării contribuabilului TVA, el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, TVA a fost dedusă şi trebuie să achite datoria la TVA pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă, iar pentru activele supuse amortizării – valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă. Astfel, valoarea stocurilor de mărfuri şi mijloacelor fixe, pentru care, la momentul procurării lor, TVA a fost dedusă şi trebuie să achite datoria la TVA – se indică în boxa 1 sau 3 a Declarației privind TVA, în dependența de cota aplicată. Suma TVA calculată de la valoarea livrărilor reflectate în boxa 1 sau 3, se indică respectiv în boxa 2 sau 4 a Declarației privind TVA. (Modul de completare a Declarației privind TVA, aprobat prin Ordinul IFPS nr.1164 din 25.10.2012, punctele 3.2, 3.3, 3.5 și 3.6)

Potrivit art.115 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare subiect impozabil, specificat la art.94 lit. a), c), e) şi/sau lit.f), este obligat să prezinte declaraţia privind TVA pentru fiecare perioadă fiscală. Punctul 4 din Ordinul IFPS „Despre aprobarea formularului Declarației privind TVA și a Modului de completare a declarației privind TVA” nr. 1164 din 25.10.2012, prevede că, la Declaraţia privind TVA se prezintă obligatoriu anexa nr.1 “Lista facturilor fiscale primite” (forma TVA FACT) şi anexa nr.2 “Lista facturilor fiscale eliberate” (forma TVA LIVR) care constituie părţi indispensabile ale Declaraţiei privind TVA. Totodată, în condițiile prevederilor pct.7 din cap. III „Prevederi speciale” din Ordinul menționat supra, persoanele care nu sînt înregistrate în calitate de plătitori ai TVA, dar care conform legislaţiei au obligaţia de a achita taxa pe valoarea adăugată aferent serviciilor importate, au obligaţia prezentării Declaraţiei privind TVA, cu completarea boxelor 7, 8 şi 20. Astfel, în condițiile celor menționate, persoanele care nu sunt înregistrate în calitate de plătitori ai TVA, dar care au obligația de a achita taxa pe valoarea adăugată, obligatoriu prezintă Declarația privind TVA, completarea anexelor nr.1 și nr.2 la declarație de către aceștia nefiind obligatorie.