În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS  

Matricea provizioanelor nu este altceva decât aplicarea ratelor corespunzătoare (coeficienților) ale provizionului la soldurile restante ale creanțelor comerciale (în funcție de momentul apariției). De exemplu, entitatea poate aplica rate diferite ale provizionului, în funcție de perioada peste care creanţele comerciale își depășesc scadența.   Evident, orice contribuabil dorește să cunoască mai multe despre particularitățile noului mod de calculare a deprecierii creanțelor conform IFRS. În acest caz, soluția este procurarea revistei „monitorul fiscal FISC.md”, în nr.3 (58) al acesteia fiind publicat articolul ce dezvăluie subtilitățile modului repectiv.

Anul 2021, este al patrulea exercițiu (după anii 2018, 2019 și 2020) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În momentul de față, anul 2021 nu a venit încă cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – actualmente unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin.  (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea

Parlamentul a aprobat în ședința din 11 septembrie curent, în lectură finală, proiectul  pentru aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenționată în agricultură, ce are ca scop stimularea accesului fermierilor la asigurările în agricultură, protejarea intereselor acestora în procesul de asigurare, crearea posibilității asigurării calității recoltei, extinderea listei de obiecte și riscuri a căror asigurare urmează a fi subvenționată, stimularea creditării fermierilor prin acordarea posibilității achitării primei de asigurare de către beneficiarul asigurării.

În premieră, medicii de familie din Republica Moldova vor putea profesa individual, după modelul european. În acest scop, Executivul a aprobat modificări și completări în mai multe acte legislative. Medicii de familie vor putea avea libera practică în una din formele prevăzute de lege sau ca angajat la un prestator de servicii medicale sau farmaceutice. Finanțările vor fi oferite în funcție de numărul de pacienți, dar și de serviciile prestate suplimentar. Astfel, va exista mai multă responsabilitate, iar medicii vor fi interesați să acorde servicii de calitate, ca să aibă mai mulți pacienți care li se vor adresa, dat fiind faptul că pacienții au dreptul să își aleagă singuri medicul de familie.

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. În perioada de pandemie, acestea sunt un beneficiu important pentru ca anagații să ducă un mod de viață sănătos în timp ce muncesc de la distanță.   Rețeaua partenerilor Up numără peste peste 600 de magazine și restaurante, de unde salariații pot face cumpărături sau o comandă cu livrare. Achitarea cu cardul Up se face simplu și ușor și durează doar câteva secunde. Astfel, se reduce și riscul de infecție deoarece se exclude interacțiunea cu alte persoane.

În activitatea de întreprinzător folosesc 2 utilaje primite în baza contractului de comodat. În decursul anului am suportat cheltuieli de reparație a acestor utilaje. Care va fi regimul fiscal al acestor cheltuieli? Pot fi aplicate în cazul dat prevederile art. 26 alin. (3) și art. 27 alin. (9) din Codul fiscal?   Pentru a răspunde la această întrebare urmează a fi examinate prevederile Codului fiscal care reglementează modul de deducere a cheltuielilor de reparație. Astfel, Codul fiscal prevede următoarele:

În condițiile în care unele bunuri ale entităților publice nu le aparțin cu drept de proprietate, ci se află doar în gestiune, acestea sunt obligate să urmeze anumite proceduri şi să se conformeze anumitor cerințe în procesul de circulație a acestora.

Un podcast de educație financiară este lansat astăzi de Banca Națională a Moldovei și Clubul Presei Economice. Primul episod cu titlul „De unde apar banii” vorbește despre apariția băncilor și tratează subiecte precum creditarea, economisirea pentru viitor, sistemul de plăți etc. Podcastul face parte din proiectul „Învață! Dă sens banilor” desfășurat de Banca Națională împreună cu alte instituții. „Un angajament social al Băncii Naționale este creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor, iar această inițiativă ne va permite să ajungem la un public cât mai larg, instruit astfel încât deciziile pe care le ia să-i aducă beneficiile scontate. La fel, ne dorim să oferim publicului ocazia comodă de a se documenta într-un format atractiv în timp ce fac alte lucruri: merg în transport, fac sport sau desfășoară alte activități”, spune guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu.

Noţiunile din Codul fiscal (CF) ce se aplică în scopul impozitării, fără modificarea statutului juridic al persoanelor juridice şi fizice, sunt completate cu activitatea profesională în domeniul sănătății, care, conform noilor prevederi ale art.5 din CF, reprezintă exercitarea independentă a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activității profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătății.

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Subiectele ce vizează realizarea acțiunilor pe segmentul poștal din Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic au fost examinate în cadrul unei ședințe convocate de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu conducerea Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, inclusiv dificultățile cu care se confruntă operatorul poștal național în vederea facilitării comerțului electronic, dar și acțiunile întreprinse în scopul depășirii dificultăților.

1. (29.1.3.5.22) Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor legate de reparația unui mijloc fix conform contractului de leasing operațional, locațiune, concesiune, arendă, comodat, sublocațiune pentru entitățile care, începînd cu perioada fiscală 2018, aplică prevederile art. 26/1 din Codul fiscal?

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte. Potrivit proiectului, lista proiectelor se va completa cu alte 37 de proiecte, printre care: • Evaluarea impactului socio-economic al COVID-19 și măsurile urgente de răspuns (implementat de PNUD) • Contribuție pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea pandemiei COVID-19 (implementat de PNUD)

Începând cu data de 1 iulie 2020, contribuabilii persoane juridice utilizează noua versiune a sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice (SIA) „e-Factura”, lansată în exploatare industrială. Ea a fost elaborată și este administrată de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico–tehnologic al Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).  

Începând cu  1 iulie, contribuabilii pot utiliza noua versiune a sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice (SIA) „e - Factura”, lansată în exploatare industrială. SIA „e - Factura” poate fi accesată în mod automatizat prin intermediul sistemului „Cabinetul personal al contribuabilului” de pe portalul https://www.sfs.md.   Noua versiune a serviciului electronic a fost elaborată și este gestionată de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico – tehnologic al sistemului informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS).  

Entitățile cu capital de stat din RM sunt reprezentate de întreprinderile de stat și de societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public, acestea fiind persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător în baza: bunurilor proprietate de stat transmise în administrare; aportului în capitalul social; proprietăţii obţinute în urma activităţii economico-financiare.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III