Anexa nr.1 și Anexa nr.2 la Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 109 din 18 iunie 2018 „Cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe semestrul I și 9 luni ale anului 2018” se modifică și se substituie cu anexele la Ordinul nr. 141 din 18 august curent, publicat în Monitorul Oficial din 7 septembrie. Astfel, Ministerul Finanțelor va prezenta rapoartele financiare pe 9 luni ale anului 2018 până la 20 noiembrie curent. Termenul de prezentare al rapoartelor financiare pentru primul semestrul a fost extins şi pentru alte instituţii din sistemul bugetar de la 3 la 24 august, iar cele pentru 9 luni — de la 2 la 20 noiembrie curent.

Curtea Constituţională a decis că textul „practicate pentru aceleași moduri de transport" de la pct.8 alin.3 din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002, este formulat de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care le aplică o marjă largă de discreție. Prin urmare, textul menționat nu îndeplinește standardul calității legii şi a fost declarat neconstituţional.

Ministerul Finanțelor a asigurat gestionarea datoriei de stat, garanțiilor și recreditării de stat în conformitate cu cadrul legal de reglementare a domeniului, fiind respectate limitele aprobate atât prin Legea bugetară anuală, cât și cele stabilite în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020- 2022)”, potrivit Raportului Curții de Conturi privind auditul conformității domeniului în anul 2020, Hotărârea nr. 31 din 28 iunie curent cu privire la Raportul auditului fiind publicată în Monitorul Oficial din 9 iulie curent.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2021, având drept scop

Curtea Constiuțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțional un articol din Codul Educației. Este vorba despre art. 41 alin (4) care prevede că asigurarea elevilor claselor V-IX cu manuale școlare se efectuează conform unei scheme de închiriere, aprobate de Ministerul Educației. Hotărârea Curții, care este una definitivă și nu poate fi supusă nici unei căi de atac, a fost publicată în Monitorul Oficial Nr. 201-213 din 23 iunie curent.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

În sensul restituirii amenzii penale, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a reiterat poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) precum că, conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Codul fiscal (CF), prezentul cod reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce privește impozitele și taxele de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare și percepere a impozitelor și taxelor locale.  Iar, în corespundere cu prevederile alin. (3) al CF, noţiunile și prevederile prezentului cod se aplică în exclusivitate în limitele relațiilor fiscale și ale altor relaţii legate de acestea.

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaţilor aleşi în organele sindicale si neeliberaţi de la locul de muncă de bază ar putea fi exclus. În acest sens, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul este elaborat în scopul executării hotărârilor Curții Constituționale (nr.3 din 4 februarie 2020 și nr. 34 din 8 decembrie 2017), prin care prevederile art. 87 alin. (2) şi alin. (3) din Codul muncii (obligativitatea acordului organului sindical la concediere) şi art. 33 alin. (3) din Legea sindicatelor au fost declarate neconstituţionale.

Conform art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei R. Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale (CC), instanţa de judecată formulează o sesizare a Curţii Constituţionale pe care o transmite prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.

Deoarece în practică apar mai multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu, în ediția nr. 7(70) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vă propunem un articol complex în care sunt examinate prevederile actelor normative din domeniu, dar și oferite exemple practice. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 237 din 27 octombrie 2016 s-a constatat faptul că o autoritate publică a încălcat Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, fiind întocmit în privința persoanei cu funcție de răspundere din cadrul acestei autorități un proces-verbal cu privire la săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 741 alin.(1) și (4) din Codul contravențional. Cauza contravențională a fost remisă spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Funcționarii publici de conducere de nivel superior și funcționarii publici de conducere din cadrul Parlamentului, Cancelariei de Stat și Preşedinţiei nu vor putea participa la greve. Hotărârea Guvernului prin care au fost operate modificări în Nomenclatorul unităţilor, sectoarelor şi serviciilor, ale căror salariaţi nu pot participa la grevă, a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie 2018. De asemenea, documentul prevede că din organizaţiile de asigurare a ordinii publice, a ordinii de drept şi a securităţii statului, vor fi privaţi de dreptul de participare la grevă doar angajaţii de competenţele funcţionale ale cărora ţine asigurarea ordinii publice,

Curtea de Conturi va avea dreptul de a sesiza organele de urmărire penală despre depistarea încălcărilor ale căror constatare și examinare țin de competența acestora, prin remiterea materialelor aferente auditului public extern. În Monitorul Oficial din 30 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 10 din 12 februarie 2021, prin care au fost operate modificări în unele acte normative, inclusiv  în Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.   Noile prevederi au ca scop completarea vidului legislativ în privința asigurării măsurilor și recomandărilor formulate de auditori și depășirii problemelor legate de responsabilizarea conducerii entităților audiate, precum și asigurarea continuității activității Curții de Conturi.

Părintele, inclusiv cel adoptiv, care exercită în mod efectiv creșterea și educarea a patru și mai mulți copii, pentru perioada în care cel puțin un copil are vârsta de până la 18 ani ar putea fi asigurat în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. La moment, art.4, lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede că sunt asigurate doar mamele cu patru și mai mulți copii. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea acestor prevederi. Proiectul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în comun cu Compania Națională de Asigurări în Medicină în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 18 ianuarie 2019, prin care este constatată existența unui tratament diferențiat în materie de acordarea a dreptului la AOAM din contul statului în raport cu tații și părinții adoptivi.

Curtea de Conturi se va putea adresa Parlamentului în cazul în care resursele financiare oferite sunt insuficiente pentru îndeplinirea mandatului. În Monitorul Oficial de astăzi, 18 octombrie 2019, a fost publicată Legea nr. 135 din 20 septembrie 2019 pentru modificarea art. 4 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. Astfel, art.4, ce reglementează bugetul Curții de Conturi, va prevedea că autoritatea are buget propriu, care se administrează independent în conformitate cu prevederile legale. Astfel, va fi asigurată o autonomie financiară lărgită a instituției supreme de audit public extern, după cum prevăd și practicile europene.

Curtea de Conturi a identificat că prima de performanță în cadrul Băncii Naționale a Moldovei se acordă în lipsa unor reglementări exhaustive privind modalitatea de determinare a cuantumului acesteia în raport cu indicatorii de evaluare a performanțelor. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 62 din 5 noiembrie 2019 cu privire la Raportul auditului privind conformitatea devizelor de cheltuieli și alocațiilor pentru investiții ale Băncii Naționale a Moldovei pe anii 2015-2018.

Dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților membri ai sindicatelor încalcă prevederile art. 9, 46 și 126 din Constituția RM și împiedică angajatorul să-și realizeze prerogativa de gestionare a propriei întreprinderi. Respectiv, prevederile care impun condiția existenței acordului organului sindical în cazul concedierii salariatului sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate al angajatorului fără a avea pentru aceasta un fundament constituțional. Este constatarea Curții Constituționale (CC), care a supus controlului prevederile art.87 alin. (1)-(3) din Codul muncii1 (CM).

La 21 decembrie 2016 de către Colegiul civil al Curții de Apel a fost dispusă ridicarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. d) și art. 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare, invocînd că acestea contravin art. 1 alin.(3), 46 alin.(1) și (2) și 54 alin. (1) din Constituţie. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a considerat că prevederile art. 15 alin. (2) lit. d) din Codul de executare, potrivit cărora instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu, obligă debitorul să execute hotărârea judecătorească prin intermediul executorului judecătoresc, fiind privat de posibilitatea să o execute în mod benevol.

Mâine, 13 iulie 2018, va apărea de sub tipar nr. 256-265 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I Legi, hotăr i ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea Constituţională a Republicii Moldova publică: • Decizie de inadmisibilitate a sesizării nr. 44g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 1107