Ce obligații fiscale aferente impozitului pe venit apar la contribuabilul persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător în cazul când acesta decide să înstrăineze un bun imobil care nu i-a servit ca locuință de bază?

La începutul lunii august, volumul transferurilor băneşti nete din străinătate în Moldova prin intermediul băncilor în favoarea persoanelor fizice a constituit $756 mil., ce este cu 15,1% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2017. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în luna august în republică au fost transferați $115,73 mil. sau cu 9,9% mai mult decât în anul trecut.

Dragi cititori, îndeosebi juriști, avocați, executori judecătorești și toți cei interesați de domeniul dreptului civil, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” vă oferă oportunitatea de a vă familiariza cu modificările Codului civil. Vă amintim că la 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege cu privire la modernizarea Codului civil, iar modificările operate ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Aceasta este cu 4,2% mai mult decât în anul 2015. Datele au fost oferite de întreprinderea de stat Cadastru, care a precizat că este vorba despre operațiuni de vânzare-cumpărare, moștenire, dăruire, schimb de imobile.

În procesul desfăşurării activităţii comerciale, întreprinzătorul intră în diverse raporturi juridice cu alţi reprezentanți ai circuitului economic, majoritatea raporturilor având drept scop obţinerea de profit și de cele mai dese ori îmbracă forma unor contracte, astfel realizându-se activitatea de producere şi circulaţie a mărfurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Succesul activităţii comerciale depinde de executarea cu buna credinţă şi la timp a obligaţiilor de către toţi întreprinzătorii participanţi la raporturile juridice, în conformitate cu contractele încheiate. Respectiv, orice derogare de la prevederile acestora pot provoca consecințe negative pentru una din părțile contractante, inclusiv insolvabilitatea. În continuare vom examina unele aspecte ce tin de aplicarea procedurii insolvabilităţii asupra întreprinzătorului individual.

Ministerul Economiei vine cu proiectul modificărilor la Legea cu privire la SRL din14 iunie 2007, conform cărora persoanele care vor dobândi prin succesiune (moștenire) dreptul de proprietate asupra unei părți sociale într-o societate cu răspundere limitată, vor avea dreptul să primească echivalentul valoric al părții sociale într-un termen rezonabil, dacă calitatea de nou asociat a dobânditorului va fi refuzată de alți asociați ai SRL.

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali

Persoanele care nu dețin în proprietate exclusivă sau cu alți membri ai familiei o locuință, cu o suprafață locuibilă de peste 9 m2 pentru fiecare membru al familiei, vor fi eligibili Programului de stat ”Prima casă”. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede extinderea listei beneficiarilor acestui program.

Ce obligații fiscale vor apărea la persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător în rezultatul donării unui bun imobil ce nu i-a servit contribuabilului ca locuință de bază?

Conform Codului fiscal, creșterea de capital reprezintă sursă de venit impozabilă. Modalitatea de determinare a creșterii și pierderilor de capital este reglementată de capitolul 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal și Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2008.

Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat vineri, 16 decembrie 2016, suma de 500 mil. euro, care va fi acordată României în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică (DPL).

În conformitate cu art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, activitatea întreprinzătorului individual încetează în cazul decesului confirmat prin hotărîre judecătorească sau prin certificat de deces eliberat de organul de stare civilă competent.

Contractul de donație este, ca şi oricare alt act juridic, un contract ce dă naştere la diferite drepturi şi obligații în sarcina ambelor părți contractante. Caracteristic pentru contractul de donație este că cel ce donează, adică donatorul, îşi micşorează din propria-i dorință patrimoniul, în favoarea donatarului. Acest lucru se realizează benevol, iar donatorul nu poate cere în schimb anumite prestații sau obligații de tip pecuniar, fapt care delimitează totalmente contractul de donație de celelalte contracte.

Poate sau nu fi aplicată de către instanţele de judecată, la solicitarea executorilor judecătoreşti, interdicţia de eliberare a documentelor de stare civilă, a actelor de identitate sau a permiselor de conducere, pentru neachitarea unei datorii? Vezi din ce dată sunt excluse aceste interdicţii. Una din libertăţile fundamentale ale omului o constituie dreptul la libera circulaţie, consfinţit în art. 27 din Constituţie. În sensul articolului menţionat, dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat. Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

1. (29.2.3.57) Există o limită de vârstă a persoanei întreținute la aplicarea scutirii prevăzute de art.35 alin. (2) din Codul fiscal?

Volumul net de transferuri băneşti în Moldova prin intermediul băncilor din străinătate în adresa persoanelor fizice a constituit în luna iunie $98,14 mil. Acesta este cel mai mare indice din anul curent.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.