Entitatea raportoare urmează să aibă certitudinea că cunoaşte cine este beneficiarul efectiv și înţelege structura proprietăţii şi structura de control ale clientului, iar identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea de măsuri adecvate şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii acestuia va fi efectuată utlizând documente, informații și date relevante obținute dintr-o sursă sigură și independentă.

Contractele ale căror obiect este prestarea serviciilor de formare profesională a șomerilor ar putea fi exceptate de la procedura de achiziții publice. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  prin care se propune completarea art. 5 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice.   La momentul de față formarea profesională se realizează în baza contractelor încheiate între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și instituțiile de învățământ/centre de instruire învingătoare ale procedurii de achiziții publice.

Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 (aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020) ar putea fi completată cu noi acțiuni, ca urmare a identificării unor deficiențe în urma prezentării raportului Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru prima perioadă de raportare.   Totodată, în contextul derulării procesului de evaluare a țării noastre de către Forumul Global al OECD privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, experții au formulat o serie de recomandări de îmbunătățire a domeniilor evaluate.

Indemnizația de eliberare din serviciu la încetarea contractului individual de muncă în legătură cu restabilirea la locul de muncă, conform hotărârii instanței de judecată, a salariatului care a îndeplinit anterior munca respectivă, va fi majorată până la două salarii medii lunare. La etapa actuală, acești salariați beneficiază de o indemnizație în mărimea unui salariu mediu achitată pentru 2 săptămâni.   În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care sunt propuse modificări în prevederile Codului muncii, scopul acestora fiind îmbunătățirea cadrului legal în domeniul legislației muncii și asigurării respectării drepturilor salariaților și angajatorilor.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.76/2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-128 art.157 din 21.05.2021), în redacția Legii nr.123 din 23 septembrie 2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.230-237 din 1 octombrie 2021) pe perioada stării de urgenţă, declarată de către Parlament pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, şi/sau pe perioada stării de urgenţă în sănătate publică, declarată de către Comisia națională extraordinară de sănătate publică pe întreg teritoriul țării în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, prin derogare de la prevederile art.96 din Codul fiscal

Deciziile instanței de apel nu vor putea fi supuse recursului, fiind definitive și irevocabile de la pronunțare, prevăd modificările la Legea insolvabilității nr. 149/2012, aprobate cu 64 de voturi în Parlament astăzi, 17 martie, în lectura a doua.  Inițiativa susținută de legiuitor a fost elaborată de către Ministerul Justiției în scopul înlăturării vidurilor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea nr. 149/2012 și Codul de procedură civilă, ce țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Proiectul vine cu o nouă redacție a art. 8 din Legea nr. 149/2012 care, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor, va reglementa contestarea hotărârilor și încheierilor instanței de insolvabilitate.

În Parlament cu titlu de inițiativă legislativă este înregistrat un proiect de lege, aprobarea căruia va restricționa fabricarea și circulația în Moldova a băuturilor alcoolice energizante, fiind propusă suplinirea Legii nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice cu noțiunea de „băutură alcoolică energizantă” – producție alcoolică destinată consumului uman, la fabricarea căreia în calitate de materie primă este utilizată cofeina și/sau alte substanțe tonifiante. Totodată, proiectul prevede completarea alin. (2) art. 5 din Legea nr. 1100/2000, potrivit căreia fabricarea și circulația băuturii alcoolice energizante pe teritoriul țării va fi interzisă. În condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, modificările pot fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2023.  

Proiectul de lege  pentru modificarea art.231 alin. 4) din Codul fiscal a fost susținut în Parlament cu 69 voturi ale deputaților, fiind acceptată majorarea pragului financiar pentru încălcările fiscale nesemnificative până la 500 lei pentru persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și, respectiv, până la 5000 lei pentru persoanele juridice.   Amintim că, în momentul de față, Codul fiscal prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei.

Transmiterea de mijloace bănești și de alte mijloace materiale, acordarea de asistență sub orice altă formă persoanelor juridice care urmăresc obținerea de profit, donațiile și contribuțiile în beneficiul partidelor politice și altor organizații social-politice nu sunt activități filantropice și sponsorizări. Nu constituie activitate de filantropie și de sponsorizare nici acordarea reciprocă de mijloace financiare și materiale între persoane fizice sau juridice, prevede proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.1420/2002 cu privire la filantropie și sponsorizare. Acesta are drept scop actualizarea cadrului normativ și simplificarea regimului juridic al acestor activități, a fost aprobat de Parlament în lectură finală, cu... voturi.  

În Monitorul Oficial de astăzi, 13 mai, au fost publicate cele trei legi, prin care modificările aprobate de Parlament pe data de 5 mai 2022 sunt puse în aplicare.   Astfel, Legea nr. 112/2022 reflectă intervențiile operate în Legea bugetului de stat pentru anul 2022. Potrivit acesteia, veniturile bugetului de stat pentru anul curent se majorează cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil. lei, în timp ce cheltuielile cresc cu 6884,9 mil. lei (cu 10,6%) și ajung la nivelul de 72087,5 mil. lei. La rândul său, deficitul bugetar se majorează cu 4250,0 mil. lei sau cu 28,1%, până la 19386,0 mil. lei.

Cartușele și rezervele pentru țigaretele electronice și preparatele destinate utilizării în cartușe și rezerve pentru țigarete electronice de la poziția tarifară 382499960 ar putea fi marcate obligatoriu cu timbru de acciză pentru fiecare unitate separat, cu aplicarea timbrului direct pe pachet.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă pentru modificarea Codului fiscal și a Legii privind controlul tutunului, prin care se propune obligativitatea aplicării timbrului de acciză direct pe pachet la produsele menționate, ce va avea ca finalitate excluderea contrabandei și a comercializării ilicite a produselor de tutun conexe.

Cele mai recente modificări esențiale ale Legii nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale ( Legea nr. 25/2016) au fost operate prin Legea nr. 244 din 10.07.2025,

Dacă ai nevoie de un credit, dar nu dispui de suficient gaj, statul îți poate oferi garanții pentru a facilita accesarea creditului, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Portofoliul de garantare a creditelor include cinci programe și vizează întreprinderile debutante (suma maximă a garanției – 500 mii lei, ce nu va depăși 80% din cota maximă de garantare) și cele active (respectiv, 5 mil. lei/80%) , întreprinderile conduse de femei (5 mil. lei/ 80%), entitățile nou create (700 mii lei/ 70%) și agenții economici orientați spre export (7 mil. lei / 80%).

Prohibiția la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a părților și a accesoriilor uzate pentru autovehicule ar putea fi eliminată. Executivul a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege privind modificarea Codului vamal, Hotărârea Guvernului nr. 75 aprobată în ședința din 9 februarie fiind publicată în MO din 11 februarie 2022.   Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament încă în luna august 2021 și este argumentată de autori prin faptul că nici una din țările vecine nu are prohibiții similare, iar siguranța în trafic nu suferă din motivul importului pieselor de schim de mâna a doua.

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Orice comportament nedorit care conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor de rasă, culoare, naţionalitate, origine națională și etnică, origine și statut social, limbă, religie sau convingeri, sex, identitate de gen, vârstă, dizabilitate, statut HIV, stare de sănătate, opinii politice sau orice alte opinii, avere, naștere, orientare sexuală, statut matrimonial sau orice altă situație se sancţionează cu amendă de la 120 la 400 UC aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 450 la 650 UC aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de  dreptul de a deține anumite funcții sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate de la 3 luni până la 6 luni, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative înregistrat în Parlament.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Termenul de plată pentru produsele agricole și alimentare furnizate se stabilește în contract prin negocieri și nu poate fi mai mare de 45 de zile calendaristice de la data furnizării produselor de către furnizor, cu excepții pentru produsele alimentare a căror dată limită de consum/dată a durabilității minimale este de până la 7 zile inclusiv (termenul de plată constituie 7 zile calendaristice din momentul recepționării produselor de către cumpărător) și pentru produsele cu dată limită de consum/durabilitate minimală între 8 și 30 de zile inclusiv, achitările pentru care sunt efectuate în 30 de zile calendaristice.   Modificările propuse de Ministerul Economiei la Legea nr. 231/210