La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Prin intermediul Sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) au fost procesate 12,6 mil. tranzacții în valoare de 1,1 bil. lei, diminuându-se pe parcursul anului 2020 ca număr cu 7,3% și majorându-se ca valoare cu 5,4% comparativ cu anul 2019. Volumul maxim al plăților decontate zilnic în SAPI a fost atins pe 28 decembrie 2020, fiind decontate 105,5 mii de plăți, potrivit datelor din Raportul Băncii Naționale ale Moldovei (BNM) privind evoluția infrastructurilor pieței financiare din RM.   Astfel, în anul 2020 au obținut calitatea de participant la SAPI doi prestatori de servicii de plată nebancari, la sfârșitul anului în SAPI fiind înregistrați 19 participanți:

Investițiile străine directe pe piața primară de capital au lipsit totalmente în anul pandemic, se spune în Raportul anual al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru 2020. Totodată, conform datelor oficiale, evaluarea statisticilor din perspectiva atractivității pieței primare de capital pentru investitorii străini denotă că, în anii 2018-2019, s-au consemnat valori infime cuprinse între 17,3-20,4 mil. lei de capital străin plasat prin emisiuni de acțiuni.   Valoarea investițiilor indirecte de capital din anul trecut realizate de investitorii străini în cadrul tranzacțiilor pe piața secundară (tranzacții de cumpărare, înscrieri în urma aporturilor în capitalul social),  per ansamblu, a înregistrat o diminuare semnificativă, fiind de 3 ori mai mica în raport cu anul 2019,

În luna iulie 2021, rata anuală a inflației a constituit 3,5%, majorându-se cu 0,3 puncte procentuale față de luna iunie 2021, fiind la limita de jos a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0%, comunică Banca Națională a Moldovei. În luna iulie 2021, prețurile la bunurile și serviciile din cadrul IPC au înregistrat o dinamică pozitivă. Acest fapt s-a produs în contextul când  factorii sezonieri dezinflaționiști asociați recoltei bogate de fructe și legume au întârziat, fiind totodată atenuați de creșterile costurilor la nivel global. De menționat că, ultima dată rata lunară a inflației în luna iulie a înregistrat valori pozitive în anul 2012.

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) activează în conformitate cu Legea asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007). Ele sunt definite ca organizații necomerciale, cu un statut juridic special, create de către persoane fizice

În mun. Chișinău poate fi permisă elaborarea şi eliberarea actelor permisive pentru construcţia şi reconstrucţia caselor de locuit particulare, inclusiv a construcţiilor auxiliare pe terenurile private din cadrul cartierelor rezidenţiale cu regim mic de înălţime, situate în subzonele de tip „Re” (subzona destinată pentru revitalizare economică şi socială în perspectivă). Prevederea va fi aplicabilă în condițiile aprobării de către Consiliul municipal Chișinău (CMC) a proiectului deciziei cu privire la reglementarea modului de valorificare urbanistică şi eliberare a actelor permisive aceste terenuri, propus pentru consultări publice.  

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), elaborat de Ministerul Finanțelor, este propus de autoritate pentru consultări publice, termenul-limită pentru propuneri asupra proiectului fiind stabilită data de 20 noiembrie 2022. În continuare prezentăm principalele prevederi incluse în document.

Foaia de parcurs privind abilitarea economică a femeilor ce va avea ca obiectiv cheie promovarea antreprenoriatului feminin și asigurarea accesului egal la resurse, urmează a fi implementată și în țara noastră. Astăzi, în cadrul unui atelier de lucru privind integrarea incluziunii sociale și de gen în inițiativele Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, părțile interesate au fost invitate să vină cu propuneri în acest sens. Evenimentul a fost organizat cu suportul Un Women.   Astfel, pe parcursul lunii iulie membrii Consiliului Economic vor realiza un sondaj pentru a identifica problemele cu care se confruntă mediul de afaceri în procesul de incluziune economică a femeilor, iar luna august va fi definitivat un concept al foii de parcurs,

Lucrarea care urmează a fi efectuată de către SFS până la finele anului 2021 și care a trezit discuții în rândul utilizatorilor serviciilor fiscale electronice din mediul de afaceri este excluderea opțiunii de autentificare pe portalul www.servicii.fisc.md și www.raportare.gov.md. La acest aspect, SFS a publicat mai multe articole informative începând cu perioada anului 2019 și până în prezent, pentru informarea centralizată a contribuabililor și îndemnul acestora de a utiliza și a se acomoda la autentificarea prin intermediul serviciului guvernamental de autentificare si control al accesului MPass (în continuare – serviciul Mpass).

Ieri, 22 martie, a demarat Săptămâna Internațională de Educație Financiară (Global Money Week) în Republica Moldova cu genericul „Dă sens banilor”. La evenimentul promovat de mai mulți ani de Banca Națională a Moldovei (BNM), în calitate de coordonator național al procesului de educație financiară, au aderat autorități, instituții și asociații cu diverse profiluri de activitate. „Educația financiară reflectă un interes public și derularea acestui proces la diferite niveluri și pentru diverse grupuri-țintă, cu implicarea autorităților, dar și a societății civile vine să confirme o realitate a lumii moderne în continuă și rapidă schimbare”, a menționat guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în deschiderea evenimentului.

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Ieri, 23 noiembrie, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. La elaborarea documentului au fost luate în considerare  propunerile înaintate de mediul de afaceri, autoritățile publice și alte părți interesate, fiind propuse modificări la unele acte normative, care PP„Monitorul fiscal FISC.md” le va publica astăzi, ținând cont de argumentarea expusă în nota informativă a proiectului.   Astfel, intervențiile propuse în Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi se referă la măsurile de diminuare a numerarului în economie.  

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

Persoanele fizice vor putea cumpăra și vinde în mod direct valori mobiliare de stat și alte instrumente financiare. Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) a inițiat consultări publice referitoare la crearea unei platforme electronice pentru investitorii în instrumente financiare. Platforma va permite efectuarea on-line a operațiunilor cu valori mobiliare de stat, dar și cu alte instrumente financiare, comunică Banca Națională a Moldovei.   Conceptul platformei a fost elaborat în cadrul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) și se înscrie în șirul de măsuri sprijinite de FSTA pentru dezvoltarea pieței financiare din țara noastră.

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

”Implementarea proiectelor în sectorul public, în special eficientizarea utilizării resurselor energetice în grădinițe, școli, primării, va asigura un confort economic, atât prin economisirea resurselor energetice, cât și economii de resurse financiare”, a declarat Viceprim-ministrul, ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, la Forumul ”Energia regenerabilă şi eficiența energetică în Republica Moldova: Oportunități și perspective”, desfășurat în cadrul Zilelor Moldova Eco Energetică 2017 în perioada 6-8 decembrie curent.

Unificarea raportării financiare și statistice prin crearea unui Ghişeu unic – platformă ce va concentra rapoartele contribuabililor cu redirecţionarea informaţiei către entităţile utilizatoare ale acesteia, este mult aşteptată şi discutată în mediul de afaceri. În prima zi de punere în aplicare a platformei unice de raportare, am discutat cu managerul de proiect, Liviu Pojoga, din cadrul Întreprinderii de Stat „Fiscservinform”, despre unele aspecte tehnice ale procesului raportării financiare și statistice, precum și despre beneficiile utilizării acesteia.