Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

La art.250 din Codul penal (CP) este prevăzută răspunderea pentru transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz. Conform art. 119 alin. (1) din Codul fiscal (CF), accizul reprezintă impozitul de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra unor mărfuri de consum1, iar prin comiterea infracțiunii prevăzute la art.250 alin. (1) din CP2 se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la circuitul legal al mărfurilor supuse accizelor, ocrotite împotriva transportării, păstrării sau comercializării mărfurilor indicate fără marcarea lor cu timbre de acciz de modelul stabilit (sau altele decât cele de modelul stabilit), dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Când agenția de turism urmează să reflecte la venituri achitările în rate efectuate de către clienții acesteia? Potrivit art. 3 din Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006 (Legea nr. 352/2006), agenţie de turism (denumită, de asemenea, detailist) reprezintă persoană fizică sau juridică care vinde sau oferă spre vânzare servicii turistice proprii sau contractate de la alţi furnizori, precum şi pachete de servicii turistice stabilite de turoperator.

Prin măsuri de executare silită, la situația din 31 martie 2019, au fost încasate cumulativ obligații fiscale în sumă totală de 276 122,5 mii lei, potrivit datelor statistice oferite de Serviciul Fiscal de Stat. Acest indicator a crescut față de cel înregistrat în trimestrul I din anul precedent, când au fost încasate 222 169,78 mii lei. Totodată, în primele trei luni din anul 2017 au fost încasate silit obligaţii fiscale în sumă totală de 214 158,30 mii lei. Executarea silită a obligației fiscale este reglementată de capitolul 9 din Codul fiscal. Potrivit art.193, condiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscale sunt:

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Procesul de certificare a auditorilor reprezintă acel filtru profesional care are menirea de a permite accederea în profesie și, respectiv, auditarea situațiilor financiare de către cei mai pregătiți specialiști în domeniu. Pentru a efectua un audit calitativ sunt necesare cunoștințe vaste în domeniul auditului, contabilității, dreptului și nu doar atât. Această calificare oferă prestigiu deținătorului, dar și o responsabilitate pe măsură, atunci când auditorul își exprimă opinia asupra situațiilor financiare auditate.

La 21 noiembrie 2018 un agent constatator din cadrul Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (în continuare – CNPDCP) a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie SRL „C” pentru comiterea contravenției prevăzută la art. 741 alin. (1) şi alin. (2) din Codul contravenţional1 (CC). Întreprinderea a fost găsită vinovată de prelucrarea datelor cu caracter personal ale salariaţilor prin intermediul sistemelor de evidenţă, cum ar fi sistemul manual/automatizat/mixt de evidenţă a angajaţilor, cu încălcarea art. 23 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal2, dar şi a prevederilor Regulamentului Registrului de Evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 15 mai 2012

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

În urma efectuării cumpărăturii de control la entitatea D SRL aceasta nu a eliberat bonul de casă al MCC. Motivul invocat de persoana cu funcție de răspundere a entității este descărcarea temporară a acumulatorului mașinii de casă și control (MCC). Urmează a fi sancționată entitatea ca urmare a controlului și cum ar trebui să activeze aceasta în astfel de cazuri?

Cine sunt subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare / impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel;

Poate o reprezentanță permanentă a unei societăți nerezidente în Republica Moldova să emită facturi fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, cu indicarea în factură a rechizitelor bancare ale societății mamă (nerezidentă)? Poate societatea nerezidentă să încaseze plata pentru serviciile prestate de către reprezentanța permanentă pe teritoriul Republicii Moldova?

La 21 ianuarie 2019, Banca Națională a Moldovei (BNM) a aderat la Memorandumul de cooperare încheiat între Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și autoritățile de supraveghere bancară din unele țări ale Europei de Sud-Est. „Aderarea la Memorandumul cu ABE este un pas important al BNM în contextul realizării angajamentelor din Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană și al promovării reformelor din sectorul bancar în vederea fortificării cadrului de reglementare și supraveghere în conformitate cu standardele internaționale”, subliniază guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Desfășurarea activităţii economice nu exclude riscul apariţiei unor conflicte între partenerii de afaceri. De regulă, partenerii de afaceri anticipează aceste conflicte și stabilesc în contractul pe care îl încheie că soluţionarea ulterioarelor conflicte/divergenţe se va efectua prin negociere. Dacă după negociere nu se va ajunge la un consens, unii parteneri de afaceri stabilesc în contract că, până a înainta acţiunea în instanţa de judecată competentă, părţile vor apela la arbitraj și doar în situaţia în care una dintre părţi nu va fi de acord cu soluţia dată de arbitraj, părţile contractului sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată.

Măsurile de sprijin existente privind scutirea de plata taxei vamale, accizelor şi TVA, aplicate la importul de mărfuri autohtone anterior exportate și reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeași stare, acordate în baza prevederilor art. 103, alin. (2) lit. b), art. 124, alin. (8) din Codul fiscal, art. 37 din Codul vamal și art. 28 lit. i) din Legea cu privire la tariful vamal nu constituie ajutor de stat, consideră Consiliul Concurenței. Decizia nr. ASR-41 din 06.06.2019 este publicată pe pagina oficială a autorității.

Pentru a menține stabilitatea sistemului financiar, Banca Națională a Moldovei va acorda băncilor solvabile și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, asistență de lichiditate în situații de urgență, garantată cu activele indicate la art.18 alin.(1)1 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei sau cu garanții de stat. Guvernul a oferit aviz pozitiv o inițiativă legislativă ce are ca scop eliminarea ambiguităților existente în cadrul legal actual în partea ce ține de acordarea suportului financiar băncilor comerciale și prevede definirea asistenței în situații de urgență și indicarea expresă a faptului că asistența de lichiditate în situații de urgență poate fi acordată doar băncilor solvabile.

Potrivit prevederilor art. 512 alin. (1) din Codul civil (CC) (în vigoare până la 01.03.2019), în virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. Totodată, debitorul şi creditorul trebuie să se comporte cu bună-credinţă şi diligenţă la momentul naşterii, pe durata existenţei, la momentul executării şi stingerii obligaţiei (art.513 alin.1 din CC), iar obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit.

Potrivit pct. 7 subpct. 3) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019), MCC/IF se consideră în stare de funcţionare dacă îndeplineşte următoarele cerinţe:

Un agent economic prestează servicii în domeniul instruirii conducătorilor auto pentru obținerea permisului de conducere. Activitatea desfășurată de către acesta face parte din procesul de învățământ care este scutită de impozitul pe venit? Concomitent, potrivit prevederilor art. 513 din CF, instituțiile de învățământ publice, prin derogare de la art. 51, și instituțiile de învățământ private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din desfășurarea nemijlocită a procesului de învățământ conform Codului educației nr. 152 din 17.07.2014 (CE).