Programul „Femei din afaceri” se va desfășura până în anul 2022 și va oferi beneficiarelor susținere la etapa de inițiere, lansare și creștere a întreprinderilor. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul hotărârii pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1064/2016 cu privire la aprobarea Programului-pilot „Femei în afaceri”. Astfel, acest proiect nu mai deține statutul de program-pilot și va fi extinsă perioada de implementare a programului cu trei ani. Totodată, se propune ca acesta să fie susținut financiar din bugetul de stat, precum și din asistența tehnică oferită de partenerii de dezvoltare și donatori. În prezent, susţinerea financiară este asigurată de proiectul de asistenţă tehnică pentru implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător.

Legislația în vigoare oferă executorul judecătoresc dreptul să concilieze părţile (debitorul și creditorul) atât în faza prejudiciară, cât şi în procedura de executare (art.7 lit.j) din Legea nr.113 privind executorii judecătorești). Respectiv, deși procedura de executare, în sine, presupune că executarea este forțată, Codul de executare al RM prevede dreptul părților de a recurge la conciliere (sau, altfel spus, la împăcare) în cadrul unei proceduri de executare intentate.

Femeile antreprenoare din Republica Moldova pot obține granturi pentru afacerile orientate spre export și inovare. Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat Componenta III a Programului „Femei în Afaceri” – Suport pentru companiile în creștere – care oferă finanțare nerambursabilă de până la 1 649 000 lei.

Comitetul de supraveghere al Programului „Femei în Afaceri” a aprobat în regim online, câștigătoarele celui de-al 5-lea Concurs de granturi mici.  La competiție s-au înscris 156 de antreprenoare din toate regiunile țării,  72 dintre acestea au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă. Valoarea totală a granturilor va constitui 9,02 mil. lei, ceea ce va stimula investiții în economia națională de circa 15 mil. lei.

Titularilor patentei de întreprinzător, persoanelor fizice ce desfăşoară activităţi independente și celor ce desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal, care desfăşoară activităţi în domeniul comerțului și/sau al prestării de servicii în pieţele și centrele comerciale care și-au sistat activitatea în perioada 16 mai – 30 iunie 2020, li se acordă lunar ajutor de şomaj unic în cuantum de 2775 de lei, proporțional zilelor de sistare în perioada respectivă, cu condiţia că în luna aprilie 2020 nu au realizat venit asigurat. Legea nr.69 din 21 mai curent este publicată în MO și a intrat în vigoare pe data de 26 mai 2020.

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi au la bază principiul egalității de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Statul garantează excluderea oricărei forme de discriminare pe criteriu de dizabilitate.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova anunță că, în contextul situaţiei epidemiologice la nivel naţional, a extins termenul pentru înregistrarea la concursul ”Marca comercială a anului 2019”. Astfel, doritorii de a participa la acest concurs pot transmite cererile și pachetul de documente la adresele de e-mail: diana.lungu@chamber.md sau carolina.chiper@chamber.md sau depuse direct la sediul CCI a RM (Ștefan cel Mare 151, etajul II, bir.9) până la data de 29 mai 2020.

Prețul de comercializare a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat ar putea fi stabilit de către agenții economici în baza Metodologiei de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere elaborate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.  Guvernul a oferit aviz  pozitiv unei inițiative legislative ce prevede modificarea Legii privind piața produselor petroliere.    Astfel, autorul inițiativei propune reîntoarcerea la mecanismul stabilit anterior prin Legea nr. 223/2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (așa-numitul „pachet agricol”) aplicat pe parcursul anilor 2016-2018.

Serviciului Fiscal de Stat asigură comodităţi suplimentare în procesul de raportare fiscală pentru contribuabili în scopul minimizării costurilor aferente acestuia, sporirii conformării benevole, dar şi promovării civismului fiscal în rândul populaţiei. În acest context, serviciile electronice sunt în lista priorităţilor SFS, dezvoltarea acestora fiind un proces continuu. SFS identifică în permanenţă noi modalităţi de interacţiune cu persoanele fizice pentru a contribui la facilitarea executării obligaţiilor fiscale de către contribuabili.

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, în momentul de față, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 18.331.214,48 lei, dintre care: 18.329.508,59 lei și 85 euro. În strictă conformitate cu Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale, circa 13,5 milioane lei din donațiile persoanelor fizice și juridice, oferite pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de combaterea pandemiei de COVID-19, au fost transferate în Fondul de Intervenție al Guvernului.

În situații de urgență, Banca Națională a Moldovei va putea oferi asistență de lichiditate doar băncilor solide și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate. Legea nr.114 pentru modificarea unor acte legislative a fost publicată în MO și a intrat în vigoare la 2 septembrie curent. Modificările operate la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituțiilor financiare, Legea cu privire la contractele de garanție financiară etc. au drept scop sporirea transparenței și securității sistemului bancar.

Drept răspuns la solicitarea Republicii Moldova privind acordarea asistenței financiare de urgență pentru ameliorarea impactului economic al COVID-19, o misiune a Fondului Monetar Internațional va purta discuții, de la sediul FMI din Washington, cu autoritățile moldovenești referitor la politicile economice necesare pentru atenuarea impactului pandemiei, susținute financiar de Mecanismul de creditare rapidă (RCF) și Instrumentul de finanțare rapidă (RFI). FMI precizează că Republica Moldova va obține finanțare RCF și RFI în total de până la 86,25 mil. DST (echivalentul a circa $117 mil. sau 50% din cota Republicii Moldova la FMI).

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 9704 locuri de muncă vacante, în creștere față de numărul înregistrat la sfârșitul lunii februarie (9200). Cele mai multe dintre acestea sunt în Chișinău – 3035 și Bălți – 1836. În UTA Găgăuzia erau înregistrate 207 posturi vacante. În același timp, cele mai puține locuri de muncă libere sunt în Dubăsari – 35. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1769 locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă 18% din numărul total de locuri vacante.

Conducerea Ministerului Finanțelor a avut un schimb de opinii cu conducerea Băncii Naționale a Moldovei, dar și cu reprezentanții băncilor comerciale sistemice. În contextul evoluției situației epidemiologice a infecției COVID-19, Ministerul Finanțelor a solicitat examinarea posibilității suspendării sau amânării, în perioada martie-mai 2020, a plăților la creditele oferite de băncile comerciale cetățenilor. De asemenea, s-a solicitat ca pentru perioada martie-mai 2020 să nu fie aplicate penalităţi pentru neachitarea în termen a sumelor datorate spre plată.

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Ocupațiile la care numărul locurilor de muncă vacante înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă depășește 100 de unități, iar solicitarea de suplinire nu poate fi satisfăcută în termen de o lună, cele pentru care raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante înregistrate și numărul șomerilor înregistrați la aceste ocupații este de cel puțin 2/1, pot fi ocupate de către migranții aflați în țara noastră.

În conturile deschise de Ministerul Finanțelor pentru donații destinate combaterii COVID-19, la situația din 07 aprilie 2020, au fost încasate mijloace bănești în sumă totală de 13 548 423,69 lei, dintre care: 13 546 717,80 lei și 85 euro. La moment, mijloacele financiare acumulate nu au fost utilizate, acestea urmând să fie repartizate conform dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Documentul ce vine să modifice abordarea statului față de investițiile în domeniul energiei regenerabile, prin oferirea statutului de producător eligibil, este propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) informează agenții economici care efectuează tranzacții economice externe și au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceste servicii pot fi solicitate de la CTIF, instituție care deține licență pentru activitatea de broker vamal și are o experiență bogată în acest domeniu.   Irina Rîbac, șefa Direcției brokeraj vamal din cadrul CTIF, a relatat că declaranții vamali ce activează în reprezentanțele instituției la posturile vamale interne și cele de frontieră au studii speciale în domeniu vămuirii, iar majoritatea dintre ei – și o experiență de muncă de peste cinci ani.