La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Prin derogare de la pct. 24 al Regulamentului privind modul de acordare din bugetul de stat a compensațiilor pentru salariații angajați în sectorul privat participanți în cadrul Programului de stat „Prima casă” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253/2019, pe perioada stării de urgență, achitarea compensațiilor bănești pentru beneficiarii de compensații acceptați în programul de compensare destinat salariaților din sectorul privat (Prima casă 4), se va efectua în baza fondului de salarizare și altor recompense obținute de către beneficiar, reflectată în darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate aferent lunii februarie 2020.

Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și-a resetat relațiile de parteneriat cu trei bănci comerciale din țară.     „Mobiasbanca - OTP Group” S.A., B.C. „Victoriabank” S.A. și „Banca de Finanțe şi Comerț” S.A. au semnat noi contracte de colaborare cu ODIMM, aprobate de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Modificările au simplificat procesul de acordare și executare a garanțiilor financiare de către ODIMM întreprinderilor mici și mijlocii, care vor să acceseze credite bancare și nu dispun de suficient gaj.

Una dintre angajatele entităţii a revenit din concediul de îngrijire a copilului până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani. Prin urmare, continuă să primească indemnizaţia pentru îngrijirea copilului. Examinând Clasificatorul categoriilor persoa

Astăzi,1 martie 2021, Agenţia Servicii Publice lansează primului centru destinat deservirii mediului de afaceri - Centrul multifuncțional nr.5, cu sediul în mun. Chișinău, str. Alexandru cel Bun, nr.56. În cadrul oficiului  vor fi deservite persoanele juridice,  autoritățile publice centrale și locale din mun. Chișinău, precum și persoanele fizice.   Conform informației prezentate de ASP, persoanele juridice, întreprinzătorii individuali și persoanele fizice abilitate prin lege să îndeplinească un serviciu de interes public, în cadrul Centrului vor putea obține:  

Marți, 10 august 2021, Curtea constituțională (CC) a pronunțat Hotărârea nr. 24 aferent sesizării privind neconstitutționalitatea art.129 pct.19) din Codul fiscal (sesizarea nr. 39a/2021). Articolul contestat stabilește că secretul fiscal reprezintă orice informație de care dispun organele cu atribuții de administrare fiscală, inclusiv informația despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislației fiscale.   Autorul sesizării a solicitat CC să verifice constituționalitatea art.129 pct.19) din CF, care în opinia sa contravine prevederilor normelor constituționale stabilite la art. 34 [dreptul la informație], art. 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] și art. 58 [contribuții financiare]. 

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor) săi conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării sau sub altă formă), atunci se consideră că această proprietate a fost vândută acţionarului (asociatului) de către agentul economic la preţul ei de piaţă. Baza valorică  a proprietății obținute de acționari persoane fizice este prețul de piață respectiv.   Totodată, faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar maxim de 100 000 lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.  

Suntem o întreprindere înregistrată în calitate de rezident al Parcului IT și achităm lunar impozitul unic, în componența căruia se conține și impozitul pe venit din salariu. Recent am încheiat un contract civil de prestarea a serviciilor cu o persoană fizică terță. Suntem obligați să reținem impozitul pe venit la sursa de plată din venitul care se va achita persoanei menționate, dacă achităm impozitul unic? În cazul în care urmează să reținem impozitul pe venit la sursa de plată, care este modul de calculare, achitare și  declarare a acestuia și la ce clasificație economică urmează să achităm acest impozit?  

Cum urmează a fi declarate de către angajator în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 perioadele în cazul angajaţilor care, aflându-se în concediu ordinar plătit, au fost rechemaţi prin ordinul conducătorului instituţiei şi au continuat să lucreze, iar ulterior au solicitat acordarea zilelor de concediu care nu au fost utilizate?

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte ce țin de depunerea în mod electronic a cererii pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă. Conform ultimelor date statistice ale instituţiei, prin intermediul bannerului „e-Cerere Reexaminare pensie” de pe pagina oficială a CNAS au fost depuse 4286 de cereri online din cele 10346 înregistrate către data de 6 ianuarie 2021.     Pentru a fi acceptată spre examinare, cererea online completată de către solicitant urmează a fi completată corect, cu bifarea tuturor câmpurilor disponibile; solicitantul să fie beneficiar de pensie pentru limită de vârstă; să confirme stagiul necesar de cotizare pentru reexaminare după stabilirea dreptului la pensie;

Noțiunea de „fonduri nestatale de pensii” din Codul fiscal poate fi substituită cu cea de „fonduri de pensii facultative”, care vor fi definite drept fonduri care sunt create şi care activează în baza Legii nr.198/2020 privind fondurile de pensii facultative.   Proiectul pentru modificarea a 15 legi ce țin de activitatea fondurilor de pensii facultative, a administratorilor acestora, modului de obținere a actelor permisive, responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor etc. a fost examinat ieri, 20 mai, de secretarii de stat.  

În Instrucțiunea privind modul de înregistrare a obligațiunilor emise de autoritățile administraţiei publice locale aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 18/1/2018 vor fi operate modificări. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat proiectul ce are ca scop impulsionarea plasamentelor publice de obligațiuni emise de autoritățile  publice  locale și facilitarea accesului la respectivele instrumente de către investitori, precum și pentru aducerea în concordanță cu ultimele prevederi, în contextul creării Depozitarului central unic al valorilor mobiliare.   Astfel, principale modificări ce se propun în proiect derivă din derularea programului  ce vizează promovarea obligațiunilor guvernamentale locale

Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Ieri, 22 martie, a demarat Săptămâna Internațională de Educație Financiară (Global Money Week) în Republica Moldova cu genericul „Dă sens banilor”. La evenimentul promovat de mai mulți ani de Banca Națională a Moldovei (BNM), în calitate de coordonator național al procesului de educație financiară, au aderat autorități, instituții și asociații cu diverse profiluri de activitate. „Educația financiară reflectă un interes public și derularea acestui proces la diferite niveluri și pentru diverse grupuri-țintă, cu implicarea autorităților, dar și a societății civile vine să confirme o realitate a lumii moderne în continuă și rapidă schimbare”, a menționat guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în deschiderea evenimentului.

 În scopul simplificării elaborării de către contribuabili a balanței timpului de muncă pentru anul 2022, care urmează a fi perfectată de fiecare entitate independent, propunem lista zilelor de sărbătoare oficiale și profesionale pentru anul viitor. Astfel, ținând cont de necesitatea utilizării optime de către salariați a zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, conducătorul unității, după consultarea reprezentanților salariaților, este în drept să transfere

Noțiunile de „control intern managerial”, „Declarație de răspundere managerială” și, respectiv, „subdiviziune de audit intern” vor fi introduse în 54 de acte normative. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Modificările se efectuează cu scopul de a aduce în concordanță actele normative în vigoare cu noile prevederi ale Legii privind controlul financiar public intern. Reamintim că aceasta a fost modificată prin Legea nr. 234 din 08.11.2018 și prevede includerea obligativității de desemnare a subdiviziunii coordonatoare a activităților de organizare și menținere a sistemului de control intern managerial,

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 25 noiembrie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)