O întreprindere rezidentă de construcție a procurat un teren ce constituie proprietate comună a doi nerezidenți – soț și soție, cu scopul de a construi un bloc locativ. Cum urmează a fi efectuată reținerea impozitului pe venit din plățile acordate nerezidenților, luând în considerare că înstrăinarea a avut loc în baza contractului de vânzare-cumpărare ce prevede că plata mijloacelor bănești urmează a fi efectuată în rate fixe pe parcursul a 2 ani consecutiv?

Întreprinderea „X” plătitor al TVA, conform contractului de comision având calitate de comitent, a transmis bunurile întreprinderii „Y”. Este necesar în cazul dat, la emiterea facturii fiscale, de a indica în rd. 7 „Redirijări” mențiunea „Non livrare”?

În Monitorul Oficial de astăzi, 18 ianuarie 2019, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 721 din 28 decembrie 2018 сu privire la aprobarea unor formulare tipizate. Este vorba despre formularele aferente: • Confirmării privind deținerea în proprietate sau posesiune și folosință temporară a utilajului şi tehnicii necesare procesului de producţie a serviciilor în proporţie de minimum 50% din totalul utilajului și tehnicii necesare • Raportului privind conformarea la modul de acordare a scutirii de TVA fără drept de deducere la importul materiei prime, al materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de producţie şi a scutirii de vărsarea la buget a TVA la livrarea mărfurilor produse şi la prestarea serviciilor.

Se aplică mecanismul taxării inverse la livrarea producției agricole proprii (de exemplu, mere) efectuată de către o întreprindere declarată în proces de insolvabilitate? Care sunt sancțiunile neaplicării mecanismului taxării inverse?   În conformitate cu prevederile art.94 lit.e) din Codul fiscal, subiecți impozabili cu TVA sunt persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, şi procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA,

Astăzi, 1 aprilie 2020, Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative, a aprobat proiectul de lege ce vizează luarea măsurilor urgente în condițiile stării excepționale declarate în țară. Urgența adoptării acestora măsuri este determinată de necesitatea asigurării implementării efective în perioada în care acestea vor intra în vigoare. Adoptarea acestora într-o perioadă ulterioară, în procedură generală, va face imposibilă implementarea lor conform scopului și în termenul propus, ținând cont de necesitatea unei perioade de pregătire atât a mediului de afaceri cât și a autorităților publice, a menționat prim-ministrul Ion Chicu.

Subiecți ai impunerii ce urmează să înregistreze contractul de locațiune la Serviciul Fiscal de Stat sunt persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 din Codul fiscal, în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară.

Pe parcursul anului de gestiune gospodăria țărănească a înregistrat venit. Este aceasta în drept să repartizeze în avans profitul înregistrat pentru anul  de gestiune între fondator și membrii gospodăriei? Poate gospodăria țărănească să repartizeze profitul sub formă de dividende? Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) (Legea nr. 1353/2000), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare - terenuri) și asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Organizaţia de creditare nebancară (OCN), pe lângă dreptul de a constitui sucursale şi/sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), ar putea fi investite și cu dreptul de a lichida sucursalele. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, ce are ca scop îmbunătățirea activității acestora.   Astfel, se propune completarea Legii cu interdicția de a deține calitate de administrator/deținător de către persoanele care au deținut această calitate cu drept de proprietate sau control a cel puțin 50% din capitalul social sau drepturile de vot ale unui OCN care anterior a fost radiat din Registrul organizațiilor de creditare nebancară.

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut pentru anul 2021 în Moldova a constituit 9115,9 lei, fiind în creștere cu 12,4% față de anul 2020. Totodată, indicele câștigului salarial real în anul precedent față de anul 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 106,9%, informează Biroul Național de Statistică.   Datele oficiale demonstrează că, în trimestrul IV al anului 2021, câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9767,6 lei, fiind în creștere cu 10,2% față de trimestrul IV al anului precedent și cu 6,5% – față de trimestrul III/2021. Indicele câștigului salarial real în perioada analizată față de trimestrul IV/2020 a fost de 98,7%.

Prin Hotărârea Guvernului nr.8/2021 a fost modificat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998 (în continuare – Regulament), scopul modificărilor fiind simplificarea procedurii de casare a mijloacelor fixe cu ulterioara verificare de către organele de conducere (consiliul societății pe acțiuni/întreprinderii de stat, comisia de cenzori, societatea de audit) a tuturor acțiunilor întreprinse în acest sens.    Procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de Regulament anterior era unul anevoios, deseori creând dificultăți,

Impozitul pe venit se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova, pe venitul obținut din activitatea rezidenţilor în zona economică liberă (art.49 lit.b) din Codul fiscal).      Totodată, menționăm că potrivit art. 6 alin. (10) din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, în zona liberă pot fi desfășurate următoarele genuri de activitate:    a) producţia industrială a mărfurilor, cu excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic rafinat, alcoolului etilic cu tăria mai mare de 80% vol, alcoolului etilic cu tăria mai mică de 80% vol, alcoolului tehnic,

  În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul.

Categoria beneficiarilor care pot aplica la Programul de Stat „Prima Casă” a fost extinsă.  Astfel, vor putea aplica persoanele care au vârsta până la 50 de ani, precum și persoana care deține, în proprietate exclusivă sau împreună cu alți membri ai familiei, o locuință, indiferent de suprafața acesteia, într-un sat (o comună), dobândită prin moștenire sau donație. Legea nr. 70 din 21 mai 2020 pentru modificarea Legii privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima casă” a fost publicată în Monitorul Oficial din 5 iunie curent. Aceasta mai prevede și extinderea categoriilor de beneficiari ai programelor de compensare derulate în cadrul Programului prin includerea persoanelor care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului „Prima Casă”, precum și reducerea cotei participației proprii inițiale de la 10% până la 5% din prețul de procurare a locuinței.

În Monitorul Oficial din 23 noiembrie curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Apărării la 31 decembrie 2017. Curtea menționează că, deși Ministerul Apărării și entitățile din subordine au efectuat autoevaluarea sistemului de management financiar și control, fiind emisă Declarația de bună guvernare, în vederea asigurării bunei guvernări a resurselor financiare publice și a patrimoniului public, auditul a constatat unele deficiențe în gestionarea mijloacelor financiare și a bunurilor publice.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Cabinetul de miniștri a susținut proiectul completărilor la Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, elaborat în vederea ajustării prevederilor cadrului normativ actual ce vizează activitatea acestui sector.

Pentru o generalizare a primei părți recapitulăm că angajații din unitățile cu autonomie financiară sunt salarizați în baza prevederilor:

Prețurile medii de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 18,52%, inclusiv la produse alimentare – cu 23,32%, mărfuri nealimentare – cu 14,92% și servicii prestate populaţiei – cu 16,97%.   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, preţurile medii de consum în luna februarie 2022 faţă de luna ianuarie 2022 au crescut cu 2,07%, în timp ce în luna februarie din anul precedent faţă de ianuarie 2021 acestea au înregistrat o creștere cu 0,38%. Statisticile oficiale demonstrează că creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată în perioada analizată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,81%, la mărfurile nealimentare – cu 2,17% și la serviciile prestate populației – cu 0,88%.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.