[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 116 din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138 din 17 iunie 2016, în vigoare 01.01.2017)] (în vigoare până la data 01.01.2017) Cum se va reflecta de către furnizor și cumpărător suma TVA aferentă unei datorii compromise? Răspunsul este perfectat în conformitate cu explicaţiile prezentate de către Ministerul Finanțelor nr.14/4-13/185 din 30.09.2014.

În conformitate cu Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007 înregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţelor acestora, şi a persoanelor fizice întreprinzători individuali se efectuează de către ÎS „Camera Înregistrării de Stat”. Organizațiile necomerciale, se înregistrează de către Ministerul Justiției în conformitate cu prevederile Legii cu privire la asociațiile obștești nr.837 din 17.05.1996. Conform Hotărîrii Guvernului privind înregistrarea gospodăriilor țărănești (de fermier) nr.977/14.09.2001, gospodăria ţărănească se înregistrează la primăria unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi în ale cărei hotare deţine terenul.

În conformitate cu Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007 înregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţelor acestora, şi a persoanelor fizice întreprinzători individuali se efectuează de către ÎS „Camera Înregistrării de Stat”.

Pentru a-și recupera datoriile admise față de entitatea sa, precum și în scopul respectării legislației în vigoare vizavi de constatarea sumelor drept datorii compromise, agentul economic a acționat debitorul său în instanța de judecată. La depunerea cererii de înaintare în judecată, agentul economic a achitat taxa de stat. Va avea dreptul agentul economic (creditor) să atribuie la deducere în scopuri fiscale suma taxei de stat, care urmează a fi achitată pentru examinarea cererii de chemare în judecată depusă de către acesta? Care documente vor servi drept temei pentru atribuirea acestei sume la deducere în scopuri fiscale?

Contribuabilii care conform legislației fiscale au obligațiunea completării și prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit conform formularului VEN12, aprobat conform Hotărîrii Guvernului nr.596 din 13.08.2012 (Publicat: 17.08.2012 în Monitorul Oficial Nr. 170-174, art Nr: 660, Abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.511 din 05.07.17, MO229-243/07.07.17 art.604), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor ”Privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru agenţii economici” nr. 153 din 22.12.2017 (Monitorul Oficial nr.451-463/2303 din 29.12.2017) pentru perioada anului 2017 au posibilitatea de a beneficia de anumite facilități fiscale prevăzute de legislația în vigoare la achitarea impozitului pe venit.

Prin Legea nr. 123 din 07.07.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, publicată în MO nr. 252 din 19.07.2017, doc. 410), Codul fiscal a fost modificat şi completat cu prevederi care reglemetează prezentarea în dările de seamă fiscale a informaţiilor aferente calculelor primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

1. (29.1.6.33) La prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12) gospodăria ţărănească (de fermier) are obligația de a completa anexa 9D?

Impozitul reținut conform art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă fiscale privind veniturile achitate şi impozitul pe venit reținut la sursa de plată (IRV14) se prezintă de către plătitorii veniturilor organului fiscal teritorial până la data de 25 a lunii următoare luni în care au fost efectuate plățile, cu excepția dării de seamă anuale, pentru care este prevăzut alt termen de prezentare.

Întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul Întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sunt interzise de legislaţie.

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din CF, prin noțiunea de contribuabil, subiect al impunerii se înțelege persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la buget orice impozite şi taxe, penalitățile şi amenzile respective; persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să rețină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plățile indicate.

Încercând să remită o somație debitorului său pentru a-l preîntâmpina despre obligativitatea achitării datoriei, agentul economic a aflat că debitorul său a fost lichidat, acest fapt fiind înregistrat la Camera Înregistrării de Stat. Ce acțiuni urmează să întreprindă agentul economic creditor pentru ca datoria acestuia să poată fi calificată ca datorie compromisă în scopuri fiscale? Extrasul de la Camera Înregistrării de Stat despre lichidarea întreprinderii poate servi ca document care permite calificarea datoriei compromise, în scopuri fiscale.

Care este obiectul impunerii cu impozitul pe avere? Conform art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii: valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane lei şi mai mult; suprafaţa totală constituie 120 m2 şi mai mult.

Inițial este de menționat că, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, scutirile la impozitul pe venit, reținut din salariu, se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul.

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din CF, datorie compromisă reprezintă creanță care este nerambursabilă în cazurile în care:

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

Gospodăria ţărănească (de fermier) a fost înregistrată în calitate de plătitor de TVA. Evidența contabilă a acesteia se organizează în baza dublei înregistrări cu prezentarea situațiilor financiare, elementele contabile fiind înregistrate în baza contabilității de angajamente. Gospodăria țărănească (de fermier) este constituită de către o familie din 2 persoane şi are 3 membri (feciorii care au atins majoratul).

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal, contribuabilii — persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, au obligația de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit aferentă anului 2016 până la 25 martie a anului curent.

Cum urmează a fi calificată o creanță drept datorie compromisă? Se permite deducerea acesteia în scopuri fiscale? În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din CF, datoria compromisă reprezintă creanță care este nerambursabilă în cazurile în care: agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi;

În întrebarea abordată există două dimensiuni care urmează a fi delimitate: reținerea prealabilă (reglementată în art. 88-90 din CF) și reținerea finală (art. 901 din CF). Astfel, în partea ce ține de reținerile prealabile, menționăm că articolele 89 și 90 specifică, în mod expres, derogarea de la normele generale ale reținerii prealabile din veniturile înregistrate de întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești.

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.