Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Orice comportament nedorit care conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor de rasă, culoare, naţionalitate, origine națională și etnică, origine și statut social, limbă, religie sau convingeri, sex, identitate de gen, vârstă, dizabilitate, statut HIV, stare de sănătate, opinii politice sau orice alte opinii, avere, naștere, orientare sexuală, statut matrimonial sau orice altă situație se sancţionează cu amendă de la 120 la 400 UC aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 450 la 650 UC aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de  dreptul de a deține anumite funcții sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate de la 3 luni până la 6 luni, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative înregistrat în Parlament.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Termenul de plată pentru produsele agricole și alimentare furnizate se stabilește în contract prin negocieri și nu poate fi mai mare de 45 de zile calendaristice de la data furnizării produselor de către furnizor, cu excepții pentru produsele alimentare a căror dată limită de consum/dată a durabilității minimale este de până la 7 zile inclusiv (termenul de plată constituie 7 zile calendaristice din momentul recepționării produselor de către cumpărător) și pentru produsele cu dată limită de consum/durabilitate minimală între 8 și 30 de zile inclusiv, achitările pentru care sunt efectuate în 30 de zile calendaristice.   Modificările propuse de Ministerul Economiei la Legea nr. 231/210

Indemnizația unică în mărime de 16 mii lei pentru personalul medical din instituțiile medicale, precum și pentru personalul medical angajat în subdiviziunile medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,  Ministerului Apărării,  Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor și Serviciului de Informații și Securitate, dar și pentru angajații Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică implicaţi în diagnosticul COVID-19, care s-au infectat cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, va fi acordată și pe parcursul anului curent.  

Proiectul modificărilor la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice este înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă și prevede completarea Legii cu un articol ce va reglementa expres aplicabilitatea contractelor de mica valoare.   În momentul de față acest tip de achiziții este prevăzut în actele normative aprobate de Guvern, iar aplicarea prevederilor, în opinia experților, este ambiguă și incertă, regulile fiind utilizate neuniform. Autorul inițiativei consideră că prin ajustarea legislației va fi asigurată transparentizarea procedurilor de achiziții publice.

Inițiativa legislativă privind modificarea unor acte normative înregistrată în Parlament are ca scop îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a muncii zilierilor, ținând cont de problema lipsei forței de muncă în agricultură ce tinde spre acutizare, în pofida adoptării Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care s-a încercat încadrarea într-un cadru legal al acestor lucrători. În opinia autorului proiectului, este necesară ajustarea în continuare a politicilor în domeniul muncii prestate de zilieri.   Astfel, este propusă oferirea unor stimulente fiscale și sociale pentru muncitorii zilieri, care să facă munca în agricultură mai atractivă. Printre acestea se regăsesc reducerea

Încălcarea regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice va fi constatată de către Agenția Achiziții Publice. Inițiativa legislativă în acest sens este înregistrată în Parlament și are ca scop asigurarea procedurilor transparente de desfășurare a achizițiilor publice.   Astfel, se propune completarea art. 402 din Codul contravențional, ce reglementează contravențiile stabilite de autorităţile administrative din subordinea Ministerului Finanţelor, cu prevederea potrivit căreia Agenția Achiziții Publice devine agent constatator pentru contravențiile stabilite la art. 3271 din Cod (încălcarea regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice).

Guvernul a oferit aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament și care are drept scop reducerea prejudiciul cauzat consumatorilor și efectelor sociale negative care decurg din supraîndatorare și spiralele datoriilor. Totodată, Executivul a venit cu un șir de recomandări de îmbunătățire a prevederilor din document.   Documentul examinat în cadrul ședinței Guvernului de ieri, 2 martie, prevede un șir de completări la Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară și Legea nr. 139/2007 asociațiilor de economii și împrumut care, în condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, vor reglementa cerințele de creditare responsabilă.

Reexaminarea dreptului la pensie ar putea fi efectuată și pentru persoanele care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, precum și în cazul survenirii unor modificări ce vizează stagiul de cotizare, dar și în cazul completării cadrului legal cu circumstanțe ce țin de perioade necontributive și de activități care au fost realizate până la stabilirea/reexaminarea pensiei.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă prin care se propun modificări la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii și la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, ce au ca scop asigurarea funcționării unui sistem de asigurări sociale echitabil și sustenabil financiar pe termen lung.

Contravenția prevăzută la art. 3271 din Codul contravențional (CC) (răspunderea contravențională pentru încălcarea regulilor de iniţiere şi desfăşurare a procedurilor de achiziţii publice), în condițiile aprobării de către Parlament a proiectului de modificare a CC, vor fi constate de Agenţia Achiziţii Publice.   Autorii inițiativei legislative justifică necesitatea susținerii acesteia prin faptul că, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la CC operate prin Legea nr. 295/2017, a fost modificat art. 402 din CC, prin care autoritățile administrative de inspectare financiară din cadrul Ministerului Finanțelor au fost excluse din calitatea de agenți constatatori ai art. 3271, fără ca aceasta să fie atribuită unei altei autorități publice.

Comercializarea ilegală a bunurilor ce constituie ajutoare umanitare ar putea fi sancționată cu amendă de la 40 la 60 UC aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 75 la 100 UC în cazul persoanei cu funcție de răspundere. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă de modificare a Codului contravențional (CC)  ce are drept scop reglementarea răspunderii contravenționale pentru comercializarea ilegală a  acestor bunuri.    Astfel, se propune completarea CC cu articolul 3274 ce va reglementa sancționarea în cazul comercializării ilegale a acestor bunuri, iar competența stabilirii contravenției respective va aparține

Proiectul legii cu privire la condominiu urmează să perfecționeze cadrul normativ ce reglementează relațiile dintre proprietarii de apartamente și alte încăperi izolate ca parte a relațiilor de condominium, a fost aprobată de către Parlament în prima lectură în cadrul ședinței plenare din 14 aprilie.    Varianta votată a documentului a fost prezentată în calitate de inițiativă legislativă de un grup de deputați, însă la baza acesteia stă proiectul aprobat de Legislativ în anul 2018, care nu a fost promulgat de Președintele țării. Autorii noului document afirmă că, odată cu intrarea în vigoare a legii, va fi asigurată o mai bună informare a proprietarilor despre situația asociației ai cărei membri sunt,

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

Codul muncii ar putea fi completat cu prevederi ce vor reglementa posibilitatea angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii salariaților în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, cu oferirea salariaților săi servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.    În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce are ca scop crearea cadrului normativ ce vizează dreptul angajatorilor de a oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor, suplimentare la cele oferite de către stat.

Organizaţia de creditare nebancară (OCN), pe lângă dreptul de a constitui sucursale şi/sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), ar putea fi investite și cu dreptul de a lichida sucursalele. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, ce are ca scop îmbunătățirea activității acestora.   Astfel, se propune completarea Legii cu interdicția de a deține calitate de administrator/deținător de către persoanele care au deținut această calitate cu drept de proprietate sau control a cel puțin 50% din capitalul social sau drepturile de vot ale unui OCN care anterior a fost radiat din Registrul organizațiilor de creditare nebancară.

În perioada organizării și desfășurării alegerilor salariatul poate solicita angajatorului degrevarea de atribuții de la locul de muncă permanent în condițiile legislației electorale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare

Semnarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite RM să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din streinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   În cadrul ședinței de astăzi, 26 ianuarie,  Executivul a susținut proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, care constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția

În cazul constatării a executării necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor sale, indiferent de prezența culpei sau în rezultatul controlului parlamentar efectuat în condițiile legii, a unei activități defectuoase de către membrii Consiliului de Administraţie ai CNPF, Plenului Consiliului Concurenței, consilierii Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, membrii Consiliului Audiovizualului și directorii Consiliului de administrație ai ANRE (autorități ce se află sub control parlamentar) pot fi revocați din funcție prin hotărârea Parlamentului, dacă comisia parlamentară de profil constată existența temeiurilor de revocare din funcție și întocmește un raport motivat în care se indică faptele, împrejurările și circumstanțele care servesc drept temei pentru eliberare din funcție.