Cadrul normativ şi legal: Codul Fiscal, Titlul II „Impozitul pe venit” nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Legea pentru punerea în aplicare a titlulurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164 — XIII din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 62b, art. 524; republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Codul fiscal, Titlul V „Administrare Fiscală” nr. 407-XV din 26 iulie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 04 ianuarie 2002 nr. 1-3, articolul 4 al Codului Fiscal 1163-XIII din 24 aprilie 1997, republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 08.02.2007, ediţie specială).Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 139-140, art. 1081).Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002, publicat: 22.06.2002 în Monitorul Oficial nr. 82-86, art. nr 661.Lege cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992, publicat: 28.02.1994 în Monitorul Oficial nr. 2, art. nr. 33. Lege privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02.04.1997, publicat: 01.01.2008 în Monitorul Oficial nr. 1-4, art. nr. 1.8.Lege privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135 din 14.06.2007, publicat: 17.08.2007 în Monitorul Oficial nr. 127-130, art. nr. 548.

Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozitele datorate statului, obligaţii care sunt însă descoperite de Fisc în cuantum mai mare de 50 lei, vor fi obligate să achite o «penalitate de nedeclarare» de minimum 10% din sumă, care va fi majorată la 100% dacă datoria rezultă din evaziune. Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi însă scutite de achitarea celorlalte plăţi, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente datoriilor.

ÎNTREBARE: Începînd cu 1 octombrie 2014, după operarea unor modificări în Regulamentul de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1117 din 22.08.2002, m-am confruntat cu următoarele probleme: La ce preţ se casează produsele petroliere pe parcursul lunii? Cum se procedează cu reducerea de preţ care se acordă la sfîrşitul lunii de gestiune?

Autorităţile solicită plata taxei hoteliere nu doar pe noaptea de cazare, ci şi pe micul dejun inclus în oferte, ceea ce face ca impozitul să crească cu 20%, afectând profitabilitatea sectorului, susţine Radu Enache, preşedintele FIHR, dar Ministerul Finanţelor precizează că încă analizează situaţia. "În România anului 2014, la aproape şase ani de la începerea crizei economice mondiale, industria hoteliera subzistă cu mare greutate. O industrie care a fost atât de lovită de criză în 2009, pierzând aproape 25% din cifra de afaceri anuală, care nici până acum nu a fost recuperată, a fost lovită în plus de minunaţii noştri guvernanţi, în 2010, prin majorarea TVA-ului (in condiţiile în care în alte ţări din UE a fost instantaneu scăzută) la restaurante şi evenimente", a spus Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Potrivit pct. 10 din Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice şi/sau de sponsorizare, aprobat prin HG RM nr. 489 din 04.05.1998, organizaţiile care acordă ajutor de binefacere sau sponsorizare şi organizaţiile care beneficiază de ajutor filantropic sau sponsorizare, după expirarea anului fiscal urmează să prezinte dări de seamă în organul fiscal teritorial despre sumele acordate şi utilizarea lor.

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

Decizia Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04 iulie 2012 mun. Chişinău (dosarul nr. 3r-1546/12) La 13 mai 2010 cetățeanul Z. L. a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul Fiscal de Stat pe U.T.A. Găgăuzia, Biroul Fiscal or. Ceadîr-Lunga cu privire la anularea deciziilor nr. 1216 din 15.12.2009, nr. 1267 din 22.12.2009, nr. 117 din 12.02.2010, emise de către Biroul Fiscal pe or. Ceadîr-Lunga. În motivarea cererii reclamanta a indicat că, IFS pe Găgăuzia or. Ceadîr-Lunga, la 24.11.2009, a efectuat un control tematic cu privire la chestiunea respectării legislaţiei fiscale în partea prezentării declaraţiei de către persoana fizică, privind impozitul pe venit pe anul 2007. Invocă reclamanta că controlul dat a fost efectuat în lipsa ei și după aproape 20 de luni de la depunerea declaraţiei la 31.03.2008, contrar prevederilor Codului fiscal, deoarece controlul în birou trebuie să se efectueze în termen de 3 luni după depunerea de către persoane fizice a declaraţiei cu privire la venituri.

Republica Moldova a fost inclusă în Topul 10 al unor ţări frumoase care atrag însă cel mai mic număr de turişti din lume, alcătuit de Organizaţia Mondială a Turismului (United Nations World Tourism Organization/ UNWTO). Nisipul alb al plajelor, ape azurii, lipsa aglomeraţiei şi experienţe culturale unice se regăsesc în planurile oricărui turist care îşi doreşte o vacanţă perfectă, însă în mod surprinzător, ţările care pot să ofere toate acestea se numără printre cele mai puţin vizitate destinaţii turistice.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova informează participanţii la comerţul exterior că, de la 1 noiembrie a.c., pentru statele-membre ale UE întră în vigoare noi reglementări vamale, stipulate în Codul Vamal Modernizat al Uniunii Europene. Astfel, unele modificări vor interveni la toate frontierele externe a UE cu statele vecine.

La SRL „BBB” a fost efectuat un control fiscal în urma căruia s-a întocmit un act de control fiscal. Contribuabilul a depus cerere prealabilă la IFS pe mun. Chișinău pe marginea actului de control fiscal. Ulterior a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea actului de control fiscal. Care este rezultatul examinării unei asemenea cereri și care sunt sfaturile pentru contribuabili în situația expusă în speță? La 18 ianuarie 2011, SRL „BBB” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul SRL „BBB” a indicat că, la 14 noiembrie 2008, pîrîtul a întocmit actul nr. 5-632532, prin care a majorat cu 725 446 lei suma accizului constatat diminuat, în baza actului de control nr. 5-629961, 5-629912 din 10 septembrie 2008 și deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei nr. 677 din 01 octombrie 2008, emisă de oficiul fiscal Centru, precum și a majorat cu 26 508 lei suma majorării de întîrziere aferentă accizului diminuat.

Ca urmare a acestei comercializări, survin obligaţii aferente T.V.A. şi de eliberare a facturii fiscale? În cazul în care o parte (mandant) împuterniceşte cealaltă parte (mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului, se obligă să acţioneze în numele şi pe contul mandantului, potrivit art. 1030 alin. (1) din Codul civil, reprezintă contract de mandat.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din CF, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme ce reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din CF, contribuabilul este obligat să ţină evidenţa contabilă, conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă contabilă în conformitate cu cerinţele legislaţiei.

Guvernele care s-au perindat la putere nu au avut o atitudine pro-business, dacă ne uităm la modificările numeroase ale Codului fiscal din ultimii 10 ani, iar aceste schimbări legislative nu au adus mai mulţi bani la buget, ci au fost însoţite de o escaladare a evaziunii fiscale la cote maxime.

La 8 aprilie 2010, prin Hotărârea Guvernului nr. 243, a fost stabilit termenul limită de comercializare a mărfurilor indigene şi de import marcate cu „Timbru de acciz. Marcă comercială de stat” și „Timbru de acciz” puse în circulație de la 1 iulie 2008 și, respectiv, de la 1 aprilie 2005, și anume 1 ianuarie 2011.

În sistemul fiscal rolul şi responsabilitatea de declarare, respectiv, achitare a obligaţiunii fiscale revine contribuabililor, iar evidenţa plăţilor efectuate de aceştia este realizată de SFS. Astfel, se identifică permanent noi modalităţi de interacţiune cu mediul de afaceri şi persoanele fizice, încît să se contribuie la promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară şi simplificarea procesului de executare a obligaţiilor fiscale de către contribuabili. În acest context, noul serviciu electronic — „Contul curent al contribuabilului” asigură comoditatea privind vizualizarea situaţiei fiscale curente, în regim on-line.

Potrivit art. 216 alin. (5) din CF, la finalizarea controlului fiscal la faţa locului, se întocmeşte un act de control fiscal. La posturile fiscale, actul de control fiscal se va întocmi numai în caz de depistare a încălcării legislaţiei fiscale. În cazul depistării vreunei încălcări fiscale, organul care exercită controlul ia decizia corespunzătoare.

În sistemul fiscal rolul şi responsabilitatea de declarare, respectiv achitare a obligaţiunii fiscale revine contribuabililor, iar evidenţa plăţilor efectuate de aceştia este realizată de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, se identifică permanent noi modalităţi de interacţiune cu mediul de afaceri şi persoanele fizice, încât să se contribuie la promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară şi simplificarea procesului de executare a obligaţiilor fiscale de către contribuabili. În acest context, noul serviciu electronic — „Contul curent al contribuabilului” asigură comoditatea privind vizualizarea situaţiei fiscale curente, în regim on-line.

În conformitate cu capitolul 5 Creșterea și pierderile de capital al CF al RM active de capital includ: acţiunile şi alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; titlurile de creanţă; proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; terenurile; opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

Situația anului 2014 Odată cu operarea modificărilor în Legea nr. 21 din 01.03.2013 cu privire la oamenii de creație și la uniunile de creație, la examinarea regimului fiscal aferent oamenilor de creație urmează să se țină cont de statutul relațiilor existente între părțile participante. Remunerarea omului de creație ar putea avea forma de royalty sau forma de plăți pentru prestări servicii, sau efectuarea lucrărilor.