În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1), pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare. Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic, pentru subiecţii menţionaţi la lit. a) şi b) pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecţii menţionaţi la lit. c) pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

În cadrul Ministerului Finanțelor a fost convocată o nouă ședință a grupului de lucru, responsabil de optimizarea raportării statistice, fiind expuse constatările membrilor grupului de lucru în urma procesului de analiză a formularului „Ancheta Structurală Anuală”. Astfel, s-a constatat necesitatea comasării sau eliminării anumitor indicatori după efectuarea unei analize și contrapunere a datelor prezentate de către agenții economici prin formularul respectiv cu alte surse informaționale.

Conform prevederilor Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997: livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăți în expresie naturală (art.93 pct.3));

Ieri, 2 iulie 2019, s-a desfășurat o sesiune de informare cu privire la avantajele și beneficiile statutului de Agent Economic Autorizat (AEO), la care au participat peste 80 de reprezentanți ai mediului de afaceri ce dețin statutul de AEO, dar și cei interesați de simplificarea procedurilor vamale. Evenimentul a fost organizat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) și contribuția Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI). Sesiunea a avut drept scop informarea companiilor implicate în comerțul internațional de mărfuri despre avantajele statutului AEO, care permit reducerea costurilor și a timpului necesar vămuirii, precum și sporirea securității în traficul transfrontalier.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită persoanele juridice interesate să se înscrie la unul din cele patru cursuri de instruire privind utilizarea sistemului informațional automatizat e-Factura, pe care le va organiza în luna august. Două cursuri programate pe 5 și 16 august vor fi ținute în limba română și două – pe 15 și 23 august — în limba rusă. Cursurile de instruire se vor desfășura, cu începere de la ora 9.00, la sediul Centrului de instruire în finanțe al CTIF pe adresa: mun. Chișinău, str. Pușkin 45, etajul 2.

Guvernul susține interzicerea, prin sancțiune, a utilizării/comercializării pungilor de plastic și a altor obiecte de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile. În acest sens, ieri, 1 august, cabinetul de miniștri a aprobat avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului contravențional. Inițiativa legislativă propusă de un grup de deputați, prevede sancționarea, cu amendă de la 60 la 90 u.c. aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 120 la 240 u.c. aplicată persoanei juridice, pentru utilizarea/comercializarea pungilor din plastic cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, a farfuriilor, paharelor și altor accesorii ale serviciilor de masă, precum și a bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

Cu o săptămână înainte de lansarea evenimentului Moldova Business Week 2020, organizatorii au desfășurat o conferință în cadrul căreia au oferit mai multe detalii despre agenda unuia din cele mai importante evenimente economice ale anului. După cum a anunțat directorul Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc, la ediția din acest an sunt așteptați peste 1500 de participanți – oficiali, potențiali investitori, antreprenori, oameni de afaceri din 24 de țări, printre care sunt România, Belgia, SUA, Grecia, Armenia, Israel, Turcia, Iordania, China, Emiratele Arabe Unite, India, Rusia, precum și din țara noastră.

O persoană fizică angajată a unui agent economic cu genul de activitate de bază realizarea de programe și care corespunde condițiilor prevăzute de art.24 alin. (21) din Legea nr.1164 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal pe parcursul anului se angajează, prin cumul, la un alt agent economic – rezident al parcului pentru tehnologia informației. Va putea beneficia această persoană fizică în continuare (la locul de muncă de bază) de facilitatea prevăzută la art.24 alin.(21) din Legea nr.1164/1997 în situația în care, potrivit art.377 alin.(2) din CF, pentru perioada aplicării impozitului unic nu pot fi acordate, conform art.33–36 din CF, scutiri şi alte deduceri referitoare la plăţile salariale achitate de rezidenţii parcurilor IT?

Conceptul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP) este propus spre consultare publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Sistemul va fi integrat cu serviciile guvernamentale comune, precum MPay, MSign, MPass, MConnect şi și va fi plasat pe Nourul Guvernamental (MCloud). În prezent procesul de eliberare a actelor permisive este foarte diferit în funcție de autoritatea publică emitentă, procedurile nu sunt standardizate pentru toate instituțiile de stat și nu există mecanisme pentru a asigura transparența întregului proces, de aceea a fost necesară elaborarea acestui sistem.

Cadrul legal ce reglementează activitatea agenţilor economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar este completat de următoarele acte legislative și normative: a) Hotărârea Guvernului nr. 815 din 2 august 2005 cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior al Transnistriei, precum şi furnizarea de către aceştia a reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice; b) Hotărârea Guvernului nr. 1001 din 19 septembrie 2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; c) Codul fiscal.

În ianuarie-iunie 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din RM a constituit $589,49 mil., cu 7,9 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în luna iunie 2019, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de $100,92 mil. (în scădere cu 14,1 la sută comparativ cu iunie 2018).

Conform alin.3 din art.541, agenţii economici pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul 7/1 sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia: — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 1,2 mil. lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. depăşesc 50% din cele impozabile cu T.V.A.; — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională; — s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.

În contractul încheiat între doi agenți economici a fost stabilită clauză penală, conform căreia, în cazul nerespectării termenului de livrare a mărfii, furnizorul urmează să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 0,05% din valoarea mărfii. Furnizorul, însă, nu a putut să-și onoreze obligația în termenii stabiliți, deoarece materia primă pentru fabricarea mărfii a fost livrată cu întârziere, ceea ce a perturbat procesul de producere, fapt care a cauzat depășirea termenului de livrare și, respectiv, achitarea unei penalități în mărime de 10 000 lei. Dat fiind faptul că suma penalității este prevăzută în contract, se va permite oare aceasta la deducere în scopuri fiscale?

Partea I. Partea II. Partea IV. Agentul economic care doreşte să desfăşoare activitate de operare cu tichetele de masă (în continuare – operator economic), inclusiv de emitere și de rambursare a valorii acestora, trebuie să desfăşoarea activitatea în una din următoarele forme organizatorico — juridice: a) Societate pe acţiuni b) Societate cu răspundere limitată.

Se planifică trecerea de la supravegherea bazată pe conformitate la supravegherea bazată pe prevenirea și gestiunea riscurilor. Obiectivul este prevăzut în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022, publicată în Monitorul Oficial din 24 august curent.

Consiliului Concurenței a prezentat Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. În opinia membrilor Comisiei, cifre oferite au contribuit la formarea unei imagini clare asupra problemelor existente în acest domeniu de supraveghere a concurenței și în ce măsură funcțiile Consiliului sunt exercitate conform competenței. Comisia a constatat, totuși, lipsa unor indicatori clari cu privire la impactul pe care îl au ajutoarele de stat în soluționarea problemelor economiei autohtone.

În conformitate cu prevederile art. 96 lit. b) liniuța a cincea din Codul fiscal

Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.