Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. Acum un an, Mobiasbanca — OTP Group S.A. a decis să se alăture partenerilor Up Moldova și a achiziționat carduri de masă pentru cei peste 900 de angajați. Radu Jechiu, șef Departament Resurse Umane: „Suntem o bancă stabilă, cu indicatori financiari buni, profitabili. Avem o echipă profesionistă, care unește peste 950 de colegi. Ne preocupăm permanent de bunăstarea angajaților noștri, promovăm și încurajăm un mod sănătos de viață de aceea am decis, în luna mai 2018, să implementăm pentru toată echipa sistemul de tichete de masă”.

Întreprinderea X are doi fondatori cu cote părți egale. Unul dintre ei decide să doneze o parte din cota sa de participare în capitalul social în folosul celuilalt fondator al entității. Ce obligații fiscale revin fondatorilor în rezultatul donării? Se aplică în cazul dat prevederile art. 901 alin. (31) din CF?

Credibilitatea situaţiilor financiare este un aspect sensibil, care influenţează semnificativ încrederea utilizatorilor acestor situații. Raportarea în audit reprezintă un subiect important, datorită impactului asupra situațiilor financiare, şi, în final, asupra procesului de luare a deciziilor de către utilizatori.

Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii a prezentat evoluțiile înregistrate în sectorul agricol, extinderea activității investitorilor străini în unele ramuri relativ noi ale industriei, cum este industria automotive, de creștere a cererii interne și externe pentru produse industriale naționale, datorată inclusiv deschiderii piețelor externe, valorificării acordurilor de cooperare economică internațională au contribuit la creșterea producției industriale.

În luna aprilie 2018 suma exporturilor de mărfuri a constituit $199,9 mil., cu 17,5% mai puțin față de luna precedentă și cu 29,6% mai mult comparativ cu aprilie 2017, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Astfel, în ianuarie-aprilie 2018 exporturile de mărfuri au ajuns la $878,1 mil., cu 28,7% mai mult decât în aceiași perioadă a anului precedent.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Aspectul restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale a suferit multiple și radicale schimbări. În cele ce urmează vom analiza consecințele modificărilor legislației aferente restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale în baza unui exemplu convențional referitor la activitatea de cultivare a nucilor.

Un podcast de educație financiară este lansat astăzi de Banca Națională a Moldovei și Clubul Presei Economice. Primul episod cu titlul „De unde apar banii” vorbește despre apariția băncilor și tratează subiecte precum creditarea, economisirea pentru viitor, sistemul de plăți etc. Podcastul face parte din proiectul „Învață! Dă sens banilor” desfășurat de Banca Națională împreună cu alte instituții. „Un angajament social al Băncii Naționale este creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor, iar această inițiativă ne va permite să ajungem la un public cât mai larg, instruit astfel încât deciziile pe care le ia să-i aducă beneficiile scontate. La fel, ne dorim să oferim publicului ocazia comodă de a se documenta într-un format atractiv în timp ce fac alte lucruri: merg în transport, fac sport sau desfășoară alte activități”, spune guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu.

Subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale care au instituit șomaj tehnic și/sau regimul de staționare în perioada stării de urgență, conform Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr.16 din 10 aprilie 2020 va costa bugetul de stat 320 mil. lei, iar subvenționarea dobânzilor la creditele bancare – 90 mil. lei. Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020 nr. 172/2019. Conform documentului, veniturile bugetului de stat pentru anul 2020 se vor diminua cu circa 6,33 mld. lei și vor constitui 37798600,0 mii de lei,

Modernizarea sectorului agricol al Republicii Moldova), inclusiv dezvoltarea unei agriculturi durabile și competitive, va fi susţinută, în continuare, de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Națiunilor Unite (FAO). Declaraţia aparţine directorului general al FAO, José Graziano da Silva, şi a fost enunţată în cadrul întrevederii cu premierul Pavel Filip, la New York. José Graziano da Silva, care a vizitat țara noastră, s-a arătat impresionat de plantațiile vinicole, vinăriile, dar și vinurile moldovenești de o calitate foarte înaltă.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Se planifică trecerea de la supravegherea bazată pe conformitate la supravegherea bazată pe prevenirea și gestiunea riscurilor. Obiectivul este prevăzut în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022, publicată în Monitorul Oficial din 24 august curent.

Prin Legea nr.311 din 30 noiembrie 2018 au fost operate unele modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004). Modificările la art. 18 din legea menţionată au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi reglementează modul de acordare a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

Serviciul Vamal comunică că, în perioada 22 — 28 octombrie 2018, veniturile încasate la bugetul de stat de către autoritate au constituit 473,3 mil. lei, mai mult cu 71,6 mil. lei decât o săptămână mai devreme. Per total, au fost perfectate 11 695 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul săptămânii trecute au fost depistate 135 de încălcări ale legislației. Cele mai frecvente încălcări se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine,

Ministerul Economiei și Infrastructurii solicită majorarea efectivului limită al Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112 cu 37 de persoane. Astfel, efectivul Serviciului va crește de la 82 de operatori la 119. Proiectul hotărârii de Guvern propus spre consultare are drept scop sporirea operativității şi eficienţei serviciului în situaţiile de urgență prin reducerea timpului de reacţionare a serviciilor specializate la apelurile de întrare.

La 1 ianuarie 2020, la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale erau, în total, 696011 beneficiari de pensii, alocații de stat și indemnizații adresate familiilor cu copii, iar mărimea medie a prestației a constituit 1901,14 lei. Astfel, din numărul total de beneficiari, 524451 primeau pensii pentru limită de vârstă cu o mărime medie de 1842 lei. Totodată, au fost înregistrați 122896 beneficiari de pensii de dizabilitate, mărimea medie a prestației fiind de 1430,45 lei. Pensiile de urmaș au fost acordate la 11263 persoane, mărimea acesteia constituind 1005,87 lei, iar pensii pentru vechime în muncă primeau 56 de persoane, mărimea medie a pensiei fiind de 967 lei.

Modernizarea sistemului informațional integrat vamal, implementarea Strategiei de management al riscurilor în Serviciul Vamal (SV), promovarea mecanismelor de cooperare vamală transfrontalieră, dezvoltarea procedurilor de vămuire simplificate și conformării voluntare în domeniul vizat și alte acțiuni sunt prevăzute în Programul strategic Vama 2020. Potrivit Programului, cele mai importante direcții de dezvoltare ale organului vamal pentru anul curent sunt facilitarea comerțului internațional, asigurarea securității economice și financiare a statului și dezvoltarea capacității administrative.

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. Astfel, conform prevederilor alin. (1) lit. b) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale.