Serviciul Fiscal de Stat informează despre adoptarea a 84 decizii privind subvenționarea locurilor de muncă în valoare de 4,4 milioane lei pentru 35 contribuabili, urmare a recepționării a 124 cereri de la 39 agenți economici privind solicitarea subvenționării locurilor de muncă. Conform Hotărârii Guvernului nr. 49 din 29.04.2021, pentru aprobarea Regulamentului privind subvenționarea locurilor de muncă, subiecți ai subvenției sunt persoanele juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, organizațiile necomerciale, persoanele care desfășoară activitate profesională, rezidenți ai Republicii Moldova.

Până la începutul lunii mai 2022 Serviciul Vamal își propune să aprobe procedura de declarare electronică a mărfurilor pentru regimurile vamale cu impact economic și destinațiile vamale zonă liberă, magazin „duty free”, reexport, reimport, distrugerea și abandon în folosul statului.  În acest sens a fost elaborat proiectul ordinului directorului Serviciului Vamal ,,Cu privire la procedura declarării electronică a mărfurilor în regimurile vamale cu impact economic, în destinațiile vamale zonă liberă, magazin ”duty free”, reexport, reimport, distrugere și abandon în folosul statului”.   Procedura stabilită în acest proiect de ordin, va permite continuarea modernizării procedurilor vamale prin ajustarea acestora

Ministerele, Cancelaria de Stat și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, precum și autoritățile publice și organizațiile de stat autonome, subordonate sau înființate de Guvern, vor utiliza, pentru livrarea către persoane fizice și juridice a rezultatelor prestării serviciilor publice, serviciul guvernamental de livrare (MDelivery).   În Monitorul Oficial din 1 aprilie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 180 din 23 martie 2022 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).

O problemă des abordată de Curtea de Conturi este interpretarea eronată a cadrului normativ și abordări neuniforme privind modul de înregistrare în evidența contabilă a rezultatelor reevaluării mijloacelor fixe, precum și determinarea momentului când reevaluarea activului

Astăzi, 29 noiembrie, marcăm 28 de ani de la punerea în circulație a valutei naționale. Cu această ocazie, pe parcursul zilei Banca Națională a Moldovei organizează mai multe evenimente: expoziția din incinta BNM, la care vizitatorii vor putea să se familiarizeze cu istoria leului moldovenesc (cu respectarea măsurilor anti Covid) sau atelierul de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”, organizat la Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării din cadrul USM.   Totodată, BNM pune în circulație ca mijloc de plată și în scop numismatic a unor monede jubiliare și comemorative:

Situația: SRL are unic fondator și acesta decide să vândă SRL. La bilanțul firmei sunt: mijloace fixe, marfa, are pierderi neacoperite din anii precedenți, împrumut față de fondator, datorii comerciale față de furnizori și datorii față de titularul de avans. Care sunt aspectele juridice și fiscale în cazul comercializării SRL?

Este impozabil venitul obținut în urma exproprierii de teren pentru cauză de utilitate publică de persoana fizică ce nu practică activitatea de întreprinzător?   În conformitate cu art. 46 alin. (2) din Constituția Republici Moldova, nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.  

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare privind conturile internaționale ale Republicii Moldova în trimestrul III al anului 2021.   Potrivit regulatorului, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul III 2021, s-a majorat comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului 2020, atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $400,38 mil., fiind în creștere cu 14,1 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -10,2 la sută, față de -9,5 la sută în perioada similară a anului 2020. Această dinamică a fost determinată de creșterea deficitului comerțului exterior cu bunuri, în timp ce balanțele veniturilor secundare, serviciilor și a veniturilor primare s-au îmbunătățit.

În vederea aducerii unor clarități asupra tratamentului fiscal aplicat împrumutului îndreptat ca aport suplimentar în capitalul social, în prezentul articol se va examina regimul fiscal aferent tranzacției respective. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale și mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii și raportării financiare în Republica Moldova.

Prohibiția la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a părților și a accesoriilor uzate pentru autovehicule ar putea fi eliminată. Executivul a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege privind modificarea Codului vamal, Hotărârea Guvernului nr. 75 aprobată în ședința din 9 februarie fiind publicată în MO din 11 februarie 2022.   Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament încă în luna august 2021 și este argumentată de autori prin faptul că nici una din țările vecine nu are prohibiții similare, iar siguranța în trafic nu suferă din motivul importului pieselor de schim de mâna a doua.

În perioada decembrie 2021 - mai 2022 sunt desfășurate activități de pregătire a noului proiect investiţional de sprijin pentru sectorul microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, care are drept scop oferirea de suport Guvernului Republicii Moldova privind facilitarea şi întărirea competitivității la export, reducerea poverii administrative pentru companiile autohtone și îmbunătățirea accesului exportatorilor la finanțare.   În conformitate cu art. 6 al Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, Unitatea de implementare a proiectului de ameliorare a competitivității (UIPAC) iniţiază, începând cu 10 februarie 2022, consultările publice asupra documentelor de proiect (i) Cadrul de Management de Mediu şi Social (CMMS); (ii) Planul de implicare a părților interesate (SEP); (iii) Proceduri de management al muncii (LMP) şi (iv) Planul de angajament de mediu si social (ESCP).

În ședința plenară din 15 decembrie 2023, Parlamentul a votat în lectura a doua Legea nr. 390/2023 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015). Astfel, modificările publicate în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2023, au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2024 și au drept scop

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

După cum s-a menționat și anterior, Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale şi Comerţ (GATT) 1994, la care Republica Moldova face parte (în continuare - Acord) prevede o cooperare productivă între importatori și autoritățile vamale. În contextul în care, informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul: clauzele contractuale, achitările efectuate pentru mărfuri, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a solicita și de a obține informațiile relevante.

Banca Națională a Moldovei precizează că, în luna octombrie 2021, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 84,0%, comparativ cu 90,2% în luna septembrie, diminuarea constituind $93,8 mil. (-39,8%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici a fost mai mică cu $92,4 mil. (-35,3%).   BNM a intervenit pe piața interbancară locală, atât prin procurare, cât și vânzare de valută, în funcție de condițiile pieței.  Astfel, pe ansamblul lunii octombrie 2021, BNM a vândut în volum net $1,0 mil.

Punctul 5 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019 stabilește că dacă în cadrul decontărilor bănești contribuabilul acceptă, în modul stabilit, cardurile de plată în calitate de instrument de plată fără numerar, sau alt mod de plată, decontările respective se efectuează de asemenea prin intermediul mașinilor de casă și de control.

Biroul Național de Statistică (BNS) a finalizat revizuirea chestionarului anchetei structurale anuale (ASA), în conformitate cu cele mai recente cerințe europene privind statistica structurală a întreprinderilor. Actualul chestionar ASA a fost completat cu trei module ce vizează activitatea de comerț, care vor substitui pentru anul de raportare 2021 două cercetări statistice realizate anterior în domeniul statisticii comerțului.   „Ajustarea chestionarului ASA conform cerințelor UE a vizat două aspecte importante: (i) producerea și diseminarea unor statistici compatibile pe plan internațional, în special UE; (ii) optimizarea chestionarelor statistice întru reducerea sarcinii de răspuns asupra mediului de afaceri”, 

Potrivit art. 49 lit. e) din Codul fiscal, rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit. c) şi d) art. 49 din Codul fiscal şi care investesc suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor

Specialiștii în domeniul tehnologiei informației ar putea beneficia de viză de lungă ședere.  Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 18 mai, proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la eliberarea vizelor,  prin care se propune completarea tipurilor de viză cu noi categorii, inclusiv viza de lungă şedere pentru activitățile în domeniul tehnologiei informației.   Potrivit proiectului, aceasta va putea fi eliberată la prezentarea următoarelor documente: