În literatura de specialitate există trei abordări cu privire la metodele de evaluare a sistemelor informaționale (în continuare – SI). Specialiștii în domeniu consideră drept metodă de evaluare o tehnică specială utilizată pentru a estima valoarea unui bun. Datorită faptului că SI „X” indicat în exemplul de mai jos este utilizat

Entitatea, rezident al parcului pentru tehnologia informație, a încheiat contract de muncă cu o persoană fizică nerezidentă. Potrivit contractului prenotat persoana fizică va exercita activitatea de muncă prin intermediul internetului din țara sa. Care este modul de impozitare a plăților salariale achitate persoanei fizice nerezidente? Care va fi modalitatea de completare a Certificatului privind atestarea

Concedierea angajaților în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă (CIM) pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, cu stricta respectare a prevederilor indicate în art. 86 alin. (2), art. 87, 88, 183, 184, 186 alin (4), art. 251 și 388 din Codul muncii.      Reducerea numărului angajaților unității este unul dintre motivele de încetare a CIM la inițiativa angajatorului, care, înainte de a începe procedura în sine, urmează să determine dacă aceasta va fi o reducere a numărului sau a statelor de personal, deoarece în legislația muncii nu este oferită o detaliere a acestor noțiuni.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

Ministerul Economiei a publicat calculele preliminare ale prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2022-2025.   Potrivit datelor prezentate, autoritatea prognozează creșterea Produsului Intern Brut de la 241,9 mld. lei în anul 2021 până la 368,1 mld. lei în anul 2025. Indicele preţurilor de consum mediu anual, care în anul curent ar putea constitui 121,9% față de cel înregistrat în anul precedent, către anul 2025 se va stabili la nivel de 105%.

Atenționăm asupra faptului că la data 27 martie 2023 expiră termenul de prezentare a Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, aferent perioadei fiscale 2022. Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului ÎMM este reglementat de Capitolul 7/1 al Titlului II din CF.

Entitățile ce aplică prevederile art. 87 alin. (1/1) din Codul fiscal (în continuare – CF) pot achita obligația privind impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv

Biroul Naţional de Statistică a plasat pe pagina sa oficială publicația ,,Buletin statistic în ianuarie-decembrie 2021". Documentul conţine date sub formă de tabele vizând principalii indicatori statistici în dinamică (pe ani, trimestre şi luni) ce caracterizează situaţia socială, economică şi demografică a Republicii Moldova, dar prezintă și informaţia despre situaţia social-economică a ţărilor CSI, fiind accesibilă în limbile română şi rusă.   BNS precizează că indicatorii social-economici sunt prezentaţi pe anii 2012-2021, ultimii doi ani fiind expuşi în secvenţă lunară şi/sau trimestrială. Pentru indicatorii de bază sunt expuse precizări metodologice.

Autoritatea fiscală a stabilit drept domenii cu nivel sporit de neconformare fiscală, prioritare pentru monitorizare în anul 2023, următoarele 6 sectoare : HoReCa; comerțul cu ridicata și amănuntul a mărfurilor, produselor și materialelor; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; industria prelucrătoare; întreținerea și repararea autovehiculelor și școlile de conducere (pilotaj).

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat noua procedură și criteriile de determinare a statutului de contribuabil mare. Ordinul nr.613 din 9 decembrie 2020 aprobat de autoritatea fiscală a fost publicat în Monitorul Oficial de vineri, 18 decembrie, și a intrat în vigoare.  Totodată, a fost abrogat  Ordinul IPFS nr.1387/2016 cu privire la organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari.   Astfel, pentru includerea în lista respectivă sunt eligibili contribuabilii: agenți economici persoane juridice și persoane fizice rezidenți ai RM care desfășoară activitate de întreprinzător pe parcursul a cel puțin 3 ani și sunt înregistrați și activează în conformitate cu prevederile Legii nr. 845 (până la 650 entități); 

Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat pe data de 25 noiembrie Nota cu privire la prognoza revizuită a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023. Conform documentului, majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția Produsului intern brut. Astfel, restricțiile impuse pentru diminuarea răspândirii pandemiei au provocat scăderea consumului final, în special a celui privat, creșterea economică fiind afectată cu circa -15%. Aceasta a fost influențată de descreșterea comerțului intern de bunuri cu ridicata și cu amănuntul (cu 2,1%), a industriei prelucrătoare (cu 1,7%), transport și depozitare (cu 1,3), construcții (cu 0,9 %) etc. Companiile au diminuat și activitatea investițională, cauza fiind insuficiența mijloacelor financiare.

Conform art.2 din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr.77/2016), rezident al parcului IT este persoană juridică sau fizică, înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător,

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Începând cu perioada de gestiune 2020, entitățile-mamă ale grupurilor mari de entități, precum și ale celor mici și mijlocii în cazul în care una dintre entitățile afiliate este entitate de interes public, în conformitate cu prevederile stipulate în art. 27 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) și pct. 12 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare consolidate” (Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 93/2019 cu modificările ulterioare) sunt obligate să întocmească și să prezinte bilanțul consolidat, situația consolidată de profit și pierdere și nota explicativă la situațiile financiare consolidate.

Volumul investițiilor în active imobilizate, conform datelor precizate ale Biroului Național de Statistică (BNS), a constituit în anul trecut 30,1 mld. lei sau cu 3,1% (în prețuri comparabile) mai puțin faţă de rezultatele înregistrate la finele anului 2019.   Astfel, în perioada analizată investițiile în imobilizări corporale au constituit 29,5 mld. lei ce reprezintă 98,0% din valoarea totală a investițiilor, indicatorul fiind în descreștere cu 2,0% față de anul 2019. Investițiile în imobilizări necorporale au constituit 587,0 mil. lei sau cu 38,6% mai puțin față de anul precedent.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Până la data de 30 iunie 2021 întreprinderile de stat, întreprinderile municipale și societățile pe acțiuni cu cotă de participare a statului sunt obligate să calculeze și să achite defalcările și dividendele pentru anul 2020 în bugetul de stat. Amintim, pentru această categorie de contribuabili este obligatorie și prezentarea (în funcție de forma de organizare juridică) a dărilor de seamă aferente: forma DISM16 – de către întreprinderile de stat și municipale sau forma DPP16  – de către Societățile pe Acțiuni.   Potrivit Raportului privind administrarea și deetatizara proprietății publice de stat în anul 2019 (publicat de Agenția Proprietății Publice), suma defalcărilor de la profitul net al întreprinderilor de stat în buget a constituit circa 63,304 mil. lei,

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Procedura de restructurare reprezintă una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului și care presupune întocmirea, aprobarea și implementarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare și economice a debitorului și pentru achitarea datoriilor acestuia conform programului de plată a creanțelor.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.