În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal (în continuare – CF) pentru persoanele juridice şi fizice rezidenți ai RM care desfășoară activitate de întreprinzător obiectul impunerii cu impozitul pe venit îl constituie venitul din orice surse aflate în RM, precum şi din orice surse aflate în afara RM, cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul.

Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct. Norma legală prevede că salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.   În articolul „Restricții legale în cazul prestării muncii prin cumul”, publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, Olga Donciu analizează normele juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul și atrage atenția că CIM pentru prestarea muncii prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege prin care se urmărește excluderea normelor legale declarate neconstituționale, dar și operarea unor modificări în cuprinsul Codului de procedură civilă și a Codului de executare, în vederea asigurării unui echilibru între drepturile

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Care este regimul de impozitare a  indemnizațiilor acordate membrilor Consiliilor  de administrare pentru participarea la ședințele  de lucru? Constituie bază de calcul al primelor de  asigurare obligatorie de asistență medicală? Are  dreptul persoana la utilizarea scutirilor personale?  Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Dările de seamă Forma IPC și IALS? Indemnizațiile pentru participarea la ședințele Consiliului nu sunt specificate ca surse de venit  neimpozabile la art. 20 din Codul fiscal (CF).

În articol se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri din domeniul fiscal și vamal care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Zilele de sărbătoare oficiale ale salariaţilor din RM în anul 2026/Официальные праздничные дни работников РМ в 2026 году

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) și e) din Codul fiscal (CF), contribuabilul este obligat să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat (SFS) şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor

Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.

Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.69/18 şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte scutirea personală

Fiecare contribuabil - persoană fizică rezidentă, care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901 din Codul fiscal, are dreptul la o scutire personală anuală. Prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicarea scutirilor acordate soției/soțului şi scutirilor pentru persoanele întreținute, în condițiile prevăzute de Codul fiscal. (În articolul 901 din Codul fiscal sunt specificate următoarele tipuri de venituri: royalty, dividende, din câştigurile de la jocurile de noroc, veniturile de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole, etc.)

Fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern, potrivit prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

Estimarea veniturilor prin metode indirecte reprezintă o procedură prin care autoritatea fiscală determină venitul impozabil al unei persoane fizice, în baza unei analize a situației sale fiscale, atunci când veniturile reale nu sunt declarate integral sau lipsesc cu desăvârșire.

Întreprinderea rezidentă SRL are 4 angajați, dar ocazional apelează la serviciile profesionale de consultanță ale persoanelor fizice nerezidente, care sunt acordate entității în baza contractelor cu caracter civil. Cum urmează a fi reflectate în Declarația (forma IPC21) sumele achitate în favoarea nerezidentului și impozitul reținut?

Societatea ce organizează cursuri specializate de limbi moderne a angajat un nerezident - profesor nativ de engleză, în baza unui contract de prestări servicii educaționale. Serviciile urmează a fi prestate de către nerezident prin intermediul internetului de la locul său de rezidență. Apare în aceste condiții obligația entității de a reține la sursa de plată impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiile de asigurări sociale?

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr.149/2012, prin procedură accelerată de restructurare se înțelege procedură prin care debitorul,

Tot mai mulți angajatori atât din sectorul public, cât și din cel privat, aleg cardurile Up pentru a-și motiva angajații. Astfel, timp de aproape cinci ani de când Up Moldova a apărut pe piața tichetelor de masă, peste 700 de companii din țară au ales cardurile Up. Până în prezent, au fost emise peste 60 de mii de carduri de masă, iar 1 500 de comercianți fac parte din rețeaua de parteneri.

Starea de urgență în sănătate publică declarată prin Hotărârea Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică nr. 61 din 9 septembrie 2021 este prelungită până la 15 aprilie 2022. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a publicat ieri, 14 martie, Hotărârea nr. 5,  prin care  începând cu 16 martie 2022 se aplică următoarele măsuri de prevenire și control al infecției COVID-19:   1.1. purtarea măștilor de protecție este obligatorie în transportul public, instituțiile medico-sanitare, instituțiile farmaceutice, instituțiile de plasament, unitățile comerciale cu amănuntul și centrele comerciale;   1.2. purtarea măștilor de protecție este recomandată în spațiile publice închise, care nu sunt menționate la punctul 1.1, în special în zone cu potențial de aglomerare, precum: spații de uz comun la locul de muncă și studii, săli de ședințe, săli de concerte, teatre, cinematografe, întruniri și evenimente publice etc.;  

Proiectul de lege ce prevede acordarea posibilității angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii angajaților a fost aprobat cu votul a 85 deputați astăzi, 9 martie, în lectură finală. Astfel, Codul muncii va fi suplinit cu un articol, potrivit căruia, în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, angajatorul poate oferi salariaților servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.   Aceste servicii vor putea fi oferite la nivel de unitate, cu suportarea cheltuielilor aferente din mijloacele proprii ale unității, conform cadrului normativ ce urmează a fi aprobat de Guvern în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.

Compania rezidentă din RM a încheiat un contract cu o companie nerezidentă din România, obiectul contractului fiind prestarea serviciilor de recrutare a personalului pe teritoriul RM, cu angajarea acestuia în Romania.