Potrivit Indicelui din 2021, Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5 puncte (din 100) față de 62 în anul 2020. Conform analiștilor, această creștere este influențată în special de îmbunătățirea la sub-indicatorul Povara Fiscală, unde scorul a crescut cu peste 9%, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021. La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice și juridice, precum și povara fiscală ca procent din PIB. La sfârșitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7 și 18% au fost comasate într-o singură cotă de 12%, astfel diminuându-se semnificativ cota maximă. Conform experților, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului și au avut un impact major.

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 426 din 15 mai 2018 cu privire la unele aspecte ce ţin de evidenţa stagiului de muncă şi la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007, Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) se obliga să scaneze informaţia din carnetele de muncă, iar angajatorii au fost obligaţi să prezinte carnetele de muncă ale angajaţilor pentru a fi scanate. Procesul urma să fie definitivat la data de 15 decembrie 2018. În condiţiile în care subiectul respectiv a fost mediatizat prin mai multe surse mass-media, inclusiv Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md”, la expirarea termenilor de scanare au început să parvină un şir de adresări de la persoanele fizice care nu sunt încadrate în câmpul muncii şi până la etapa actuală nu au prezentat carnetele pentru scanare.

Întreprinderea „X” SRL efectuează hrana organizată a salariaților. În luna martie 2020 însă, ținând cont că a scăzut cererea de produse, inclusiv din cauza pandemiei COVID-19, nu a fost respectată condiția prevăzută ca salariul mediu lunar brut să fie egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2020. Care vor fi consecințele fiscale în situația examinată?

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

Venitul lunar minim garantat se va indexa de două ori pe an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie, similar modificărilor aprobate recent în privința indexării pensiilor. La 1 aprilie coeficientul de indexare va constitui media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani, iar la 1 octombrie – rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs. Coeficientul de indexare se va stabili de către Guvern.   În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 34 din 18 martie 2021 pentru modificarea art. 7 din Legea nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social. Noile prevederi intră în vigoare la 1 aprilie 2021.  

Preţurile producătorului la produsele agricole în primele trei luni ale anului 2020 faţă de perioada respectivă a anului 2019 au crescut cu 8,8%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale preţurile s-au majorat în medie cu 15,9%, aceasta fiind determinată de creșterea preţurilor la struguri de soiuri de masă de 2 ori, fructe sămânțoase – cu 67,7%, floarea soarelui – cu 23,3%, culturi leguminoase pentru boabe – cu 14,1%, rapiță – cu 12,8%, cartofi – cu 9,8% și porumb – cu 8,1%.

La 1 octombrie curent au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 115 din 15 septembrie 2021, prin care a fost aprobată Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii. Aceasta reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri și servicii, principalele aspecte ale căreia le vom menționa în acest articol.   Documentația conține 26 anexe1 destinate inițierii, publicării, atribuirii și modificării procedurilor de achiziții publice, precum și menite să faciliteze elaborarea și prezentarea ofertei şi a documentelor care să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea tuturor ofertelor depuse.

La sfârșitul anului 2020, numărul cardurilor bancare aflate în circulație ce au fost emise de prestatorii de servicii de plată din țară, a constituit 2,18 mil. unități, în creștere în raport cu cele din 31 decembrie a anului precedent cu 8,4% sau cu 170 mii. După soluția tehnică, cardurile de proximitate au constituit 89,2% din numărul total al cardurilor emise pe parcursul anului trecut și 80,2% din ponderea totală a cardurilor aflate în circulație.   Datele din Raportul Băncii Naționale ale Moldovei (BNM) privind evoluția infrastructurilor pieței financiare din RM în 2020 denotă că, în ultimii 4 ani, numărul cardurilor de proximitate s-a majorat de aproximativ 5 ori, ceea ce a contribuit la înlocuirea treptată a cardurilor hibride care, la rândul lor, au substituit cardurile cu bandă magnetică.

Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană au semnat Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană pentru realizarea proiectului „Facilitatea de sprijin a răspunsului sistemului de sănătate la situația de urgență COVID-19 și realizarea reformelor conform Acordului de Asociere” în valoare de 9 mil. euro, asistență nerambursabilă. Acordul este destinat acordării suportului Republicii Moldova pentru a răspunde crizei provocate de pandemia COVID-19, precum și în implementarea reformelor asumate în cadrul  Acordului de Asociere UE-RM/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

La situația din 31 decembrie 2021, datoria de stat internă nu va depăși suma de 36805,3 mil. lei, inițial fiind aprobată suma de 36350,5 mil.lei.   Parlamentul a aprobat în ședința din 26 martie curent,  în ambele lecturi,  proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021, modificările fiind necesare  pentru aplicarea noii modalități de indexare a pensiilor începând cu 1 aprilie anul curent.   Reamintim că, la 12 martie curent, Legislativul a adoptat Legea privind modificarea unor acte normative, prin care se instituie un nou mecanismul de indexare a pensiilor.

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

De astăzi, 1 aprilie 2021, toate pensiile vor fi indexate cu 3,89%, coeficientul de indexare constituind media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii trei ani. Pentru indexarea pensiilor a peste 663 mii de beneficiari în bugetul asigurărilor sociale de stat pentru acest an au fost planificate mijloace financiare în suma de 608 mil. lei, comunică Casa Naţională de Asigurări Sociale. Indexarea este prevăzută pentru următoarele categorii de pensii: toate pensiile stabilite şi recalculate în temeiul Legii privind sistemul public de pensii; pensiile pentru vechime în muncă; pensiile funcţionarilor publici;

În anul 2020 comparativ cu anul precedent producția industrială în capitală s-a micşorat cu 9,8% ca urmare a scăderii în industria prelucrătoare cu 10,8%, iar cifra de afaceri în industrie a fost în scădere cu 7,1%, potrivit publicației Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-decembrie 2020, elaborată de Biroul Național de Statistică.   De asemenea, în anul 2020 entitățile din sectorul real cu 5 și mai mulți salariați și instituțiile bugetare au realizat investiţii în active imobilizate în valoare de 19,2 mld. lei, în diminuare cu 0,6% față de anul 2019. Investiţiile în imobilizări corporale au constituit 18,8 mld. lei, fiind în creştere cu 1,5%, iar cele în imobilizări necorporale – 429,6 mil. lei, cu 47,6% mai puțin decât în 2019.

Biroul Național de Statistică a încheiat analiza câștigului salarial mediu lunar nominal brut per salariat în anul 2019. Conform datelor publicate,  acesta a constituit 7233,7 lei, în creștere cu 15,4% comparativ cu anul 2018, iar câștigul salarial mediu lunar nominal net a fost de 6010,1 lei,  fiind cu 16,9 % mai mare decât cel înregistrat cu un an mai devreme. Costul mediu lunar al forței de muncă pe parcursul anului 2019 a constituit 8852,8 lei pentru un salariat, cu 12,9% mai mult decât în anul 2018. Totodată, numărul salariaților la 31 decembrie 2019 a constituit 742,1 mii persoane, cu 0,4 % mai mult față de 31 decembrie 2018.

Ieri, 30 martie, a avut loc ședința de Guvern, în care a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă pe teritoriul întregii țări. Documentul prevede remiterea Legislativului a Raportului1 Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova privind necesitatea declarării stării de urgenţă, precum și înaintarea propunerii de declarare de către Parlament a stării de urgență. Proiectul legii necesită alocarea mijloacelor financiare din bugetul de stat, însă nu pot fi cuantificate la momentul de faţă, se spune în nota proiectului.

Ce tipuri de declarații (anuale, trimestriale, lunare) va prezenta Gospodăria Țărănească în cazul în care a procurat de la persoane fizice animale în masă vie? Potrivit prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal (CF), entitatea urmează să rețină un impozit în mărime de 5% (reținere finală) din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate și neîmatriculate în Republica Moldova ar putea fi modificată pentru unitățile de transport ale căror masă totală, sarcină pe axă sau dimensiunile depășesc limitele admise. Proiectul  de modificarea Codului fiscal este înregistrat în Parlament și  propune modificarea anexei nr. 3 la titlul IX din Codul fiscal, ce reglementează taxele rutiere.

Biroul Naţional de Statistică a publicat raportul „Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna august 2020”. Conform acestuia, în luna august 2020 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni) a constituit 3,45%, inclusiv la produse alimentare – 7,59%, mărfuri nealimentare (-0,04%) și servicii prestate populaţiei – 2,13%.   Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în luna august faţă de luna iulie 2020 a constituit 99,22% (informativ: în luna august 2019 faţă de iulie 2019 IPC a marcat 99,97%).  

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?