Locațiunea se consideră un subiect de actualitate în Republica Moldova, care se dezvoltă constant, având în vedere practicile internaționale și, în mod special, influențele platformelor online.

Serviciul Vamal a demarat implementarea Proiectului de reabilitare și modernizare a punctelor de trecere „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Giurgiulești”, care reprezintă cele mai traversate posturi vamale din țară, înregistrând, pe tot parcursul anului, valori mari de trafic. Proiectul este integrat în Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Guvernele celor două state.

Autoritățile publice și prestatorii de servicii publice ar putea beneficia de o soluție software modernă, care urmează a fi utilizată în calitate de mecanism unic de livrare fizică a rezultatelor prestării serviciilor publice către persoane fizice și juridice. Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 25 august curent, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de livrare (MDelivery).

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o întrevedere cu Ambasadorul Republicii Austria, Excelența Sa doamna Christine Freilinger. În cadrul întâlnirii au fost abordate un șir de subiecte precum situația financiară a Republicii Moldova, prioritățile Guvernului pe dimensiunea finanțe publice, precum și alte oportunități de colaborare între state. În debutul ședinței, dl Serghei Pușcuța a mulțumit Guvernului Austriei pentru susținerea permanentă oferită Republicii Moldova în modernizarea economică și dezvoltarea instituțiilor publice. Vicepremierul Pușcuța a menționat că în anul 2020 vor fi lansate multe proiecte investiționale naționale în domeniul infrastructurii rutiere, invitând companiile austriece din domeniul construcției să participe la realizarea lor. În context, dl Pușcuța a menționat că Guvernul Chicu este concentrat pe implementarea prevederilor Acordului de Asociere RM – UE și pune un accent deosebit pe reforma justiției.

Sursa principală de finanțare a SNDAR-2030 este Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR), iar la finanțarea Strategiei contribuie, de asemenea, Fondul Național de Dezvoltare Regională și Fondul Național de Mediu și Fondul de Eficiență Energetică.

Creșterea competitivității și dezvoltarea durabilă a sectorului agroindustrial, asigurarea gestionării a resurselor naturale, dezvoltarea socioeconomică rurală sunt scopurile proiectului legii cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, propus de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru consultări publice.

La 15 decembrie 2022 de către International Auditing and Assurance Standards Board (IAASB) a fost pus în aplicare un set de standarde noi și revizuite, care au menirea de a fortifica și moderniza abordarea entității de audit cu privire la managementul calități.

Noul director interimar al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Vitalie Coceban, numit prin ordinul Ministerului Finanțelor, a fost prezentat ieri echipei CTIF de către Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc. În discursul său Dorel Noroc a subliniat că Vitalie Coceban are o experiență bogată în domeniul administrării și modernizării sistemelor informaționale de stat, a serviciilor electronice, dar și în gestionarea activității echipelor de specialiști IT, ceea ce va contribui la dezvoltarea infrastructurii digitale a Ministerului Finanțelor. Secretarul de stat și-a exprimat certitudinea că noul director va reuși să asigure eficientizarea activităților CTIF și atingerea obiectivelor majore ale instituției.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

În ședința lărgită de luni, 3 februarie, a Colegiului Ministerului Finanțelor, la care au participat Prim-ministrul Ion Chicu, conducerea Ministerului Finanțelor și ale entităților subordonate autorității, au fost expuse patru prezentări, inclusiv a raportului de activitate a Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în anul 2019 și prioritățile instituției pentru anul 2020. Directorul interimar al CTIF, Vitalie Coceban, a subliniat că, instituția și-a atins obiectivele asumate privind asigurarea funcționalității neîntrerupte a sistemelor informaționale ale Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal,

Prim-ministrul Ion Chicu a convocat o ședință în baza informației despre problemele semnalate de oamenii de afaceri, care declară existența deficitului de forță de muncă disponibilă. Deficitul este cantitativ și calitativ, afectează direct competitivitatea afacerilor locale și compromite intențiile investiționale. Între timp,Programul de Acțiuni al Guvernului 2020-2023 este concentrat pe atragerea investițiilor, industrializarea țării și crearea locurilor de muncă. În opinia participanților la ședință, deficitul va deveni acut în sezonul desfășurării lucrărilor planificate pentru anul 2020 de construcție a drumurilor, când va fi solicitat un volum mare de resurse umane. Insuficiența forței de muncă poate compromite realizarea programului de acțiuni, motiv pe care companiile solicită simplificarea procesului de aducere a forței de muncă din afara RM.

Compania efectuează lucrări de construcții conform contractelor de antrepriză. Care vor fi formulele contabile privind: - procurarea materialelor utilizate în procesul de efectuare a lucrărilor de construcții;

Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în parteneriat cu Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA), a desfășurat astăzi, 20 decembrie 2022, evenimentul sub genericul “e-Declarația Vamală – un pas major spre digitalizarea procedurilor vamale”.

Parlamentul a votat ieri în prima lectură proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. FAOAM va fi format atât la venituri, cât și la cheltuieli din 8,3 mld. lei. Comparativ cu anul 2019, este prognozată majorarea veniturilor cu 14,4%, iar cheltuielilor – cu 11,4%. Astfel, în anul viitor se prevede menținerea costului primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de sumă fixă la nivelul anului curent – 4 056 lei. În același timp, cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală va rămâne la nivelul de 9%, câte 4,5% achitate de angajat și angajator.

Dialogul dintre mediul de business și autorități este esențial pentru o dezvoltare economică a unei societăți. Indiferent de platformele pe care poate avea loc acest dialog, interacțiunea trebuie să fie una constantă. Deja de cinci ani, în fiecare toamnă

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora va fi actualizată.

Prin Legea nr. 356/2022, începând cu anul 2023 de la 6 mii lei până la 12 mii lei este majorat plafonul de constatare a mijloacelor fixe pe care se calculează amortizarea. Luând în considerare circumstanțele economice ale entității, aceasta dorește să utilizeze plafonul existent până în anul 2023 aferent constatării mijlocului fix. Care sunt consecințele fiscale?

Serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) va fi parte componentă a resurselor informaţionale de stat ale RM şi va reprezenta un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, mijloace tehnice de program şi metodologii aflate în interconexiune, fiind destinat notificării destinatarilor persoane fizice şi juridice prin intermediul diverselor canale de notificare. Proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Conceptului şi Regulamentului privind serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Calitatea de posesor al sistemului nou va fi oferită Instituţiei Publice „Agenţia de Guvernare Electronică”.