În anul 1994 Parlamentul a adoptat Legea privind taxele locale, care prevedea posibilitatea de a încasa la bugetele satelor și orașelor un șir de taxe locale, printre care și taxa de la posesorii de câini. Ulterior, taxa în cauză a fost stipulată în Codul fiscal, odată cu aprobarea titlului VII al acestuia în anul 2005.

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

În cadrul ședinței plenare din 20 iulie anul curent Parlamentul a aprobat în lectura a doua proiectul legii taxei de stat, elaborat în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul taxelor de stat, la necesitatea asigurării unui echilibru bugetar de asigurare a unui serviciu public calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie curent, a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 258 din 16 decembrie 2020, cu venituri aprobate în mărime de 41,415 mld. lei, cheltuieli – în sumă de 55,399 mld. lei și cu un deficit bugetar de 13,984 mld. lei.   Potrivit Legii, din bugetul de stat se prevăd alocații pentru Fondul rutier în sumă de 1532059,8 mii lei, iar defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 54,5%. Totodată, alocațiile pentru Fondul pentru eficiență energetică vor constitui 30000,0 mii lei, cele pentru Fondul național pentru dezvoltare regională – în sumă de 220000,0 mii lei, iar pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural se vor aloca 1100000,0 mii de lei.

Pe lângă păturilor vulnerabile, cu locuințe sociale vor putea fi asigurate și familiile în care cel puțin unul dintre membri este angajat al unei instituții bugetare sau activează în sfera serviciilor publice. Totodată, conceptul de „minim de existență” va fi înlocuit cu cel de „salariu minim pe țară”, drept unul dintre criteriile de eligibilitate.

Regulamentul privind modul de efectuare a înscrierilor în conturile personale ale contribuabilului și perfectarea rapoartelor asupra obligațiilor fiscale, inclusiv asupra restanțelor, aprobat prin Ordinul nr.103/2005  al Ministerului Finanțelor, a fost modificat și prevede modul de completare a informației solicitate în anexele la documentul prenotat (privind analiza veniturilor la BPN corespunzător clasificaţiei bugetare de venituri; a încasărilor corespunzător apartenenţei bugetare, specificată pe UAT; a calculelor la BPN; a soldurilor restante la BPN aferente clasificaţiei veniturilor bugetare, administrate de SFS, cu excepţia obligaţiilor fiscale din evidenţa specială aferente contribuabililor aflaţi în procedură de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului etc.)  

Persoana fizică rezidentă (cetățean al RM) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obține venituri din investiţii şi financiar din surse aflate în afara RM, are dreptul pentru scutiri/deduceri prevăzute în art. 33-35 din Codul Fiscal?

Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2025, înaintat de către Ministerul Finanțelor pentru consultări publice, conține un set de măsuri în partea ce ține de administrarea fiscală. Astfel, se preconizează stabilirea certitudinii constatării soldului de mijloace bănești în vederea estimării venitului impozabil.

Ministerul Finanțelor anunță că în primele cinci luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 25,67 mld. lei, înregistrând o creștere de 1,4 mld. lei sau cu 5,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Hotărârea Guvernului nr.311/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului pentru implementarea politicii fiscale și vamale, aprobată în cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 25 mai anul curent, a fost elaborată în temeiul art. XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative

Până la data de 30 iunie 2021 întreprinderile de stat, întreprinderile municipale și societățile pe acțiuni cu cotă de participare a statului sunt obligate să calculeze și să achite defalcările și dividendele pentru anul 2020 în bugetul de stat. Amintim, pentru această categorie de contribuabili este obligatorie și prezentarea (în funcție de forma de organizare juridică) a dărilor de seamă aferente: forma DISM16 – de către întreprinderile de stat și municipale sau forma DPP16  – de către Societățile pe Acțiuni.   Potrivit Raportului privind administrarea și deetatizara proprietății publice de stat în anul 2019 (publicat de Agenția Proprietății Publice), suma defalcărilor de la profitul net al întreprinderilor de stat în buget a constituit circa 63,304 mil. lei,

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

În ultima zi lucrătoare a anului nu se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi bugetare, ci doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar, stabilește art.70 alin.(1) al Legii nr.181/2014 finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2023 se estimează în sumă de 64,89 ml. lei, cu o majorare de peste 5,53 mld. lei sau 9,3% față de indicatorii precizați pentru anul curent. Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul legii bugetului de stat.

Scopul evidenței contabile în sistemul bugetar al cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu constă în obținerea justificării tuturor resurselor financiare cheltuite în scop de deplasare și corectitudinea contabilizării acestor cheltuieli. În continuare ne vom axa pe aspectele ce țin

Bibliotecă reprezintă instituția sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, la servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor acesteia.

Începând cu 1 ianuarie curent, din categoria organizațiilor necomerciale fac parte și organele de autoadministrare a profesiilor conexe justiției, în timp ce organizațiile filantropice au fost excluse, modificările respective la art. 52 din Codul fiscal fiind aprobate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

În primele patru luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit circa 20 915,9 mil. lei, anunță Ministerul Finanțelor. Acestea sunt în creștere cu 964,6 mil. lei sau cu 4,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023.

Conform prevederilor Modului de calculare a salariului mediu lunar luat în calcul la stabilirea diferenței de salariu şi plăților compensatorii, aprobat prin HG nr. 1231/2018 (anexa 6), plata compensatorie se va determina ca diferență dintre suma de 4 mii lei şi salariul lunar calculat în condițiile Legii nr.270/2018 şi se va recalcula proporțional timpului efectiv lucrat.

Partidele politice sunt asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice.