Banca Mondială și-a exprimat disponibilitatea de a asista Guvernul în stabilirea unui set de indicatori de performanță pentru cca 20 de instituții publice din Republica Moldova care vor măsura deschiderea acestora față de mediul de afaceri. O înțelegere în acest sens a fost atinsă în cadrul întrevederii de luni a viceprim-ministrului, ministrului economiei, Valeriu Lazăr, cu Misiunea Băncii Mondiale pentru pregătirea noului Proiect de Ameliorare a Competitivității al Băncii Mondiale (PAC II).

Lista organizațiilor și întreprinderilor societății orbilor, societății surzilor și societății invalizilor, scutite de vărsarea la buget a T.V.A., aferentă mărfurilor produse și serviciilor prestate va fi completată de întreprinderea de instruire și Producție Ambas-Fer a SOM SRL – o decizie în acest sens a aprobat guvernul. Solicitarea de includere în această listă a fost examinată de către Comisia, care activează în acest sens, constatînd, că întreprinderea corespunde criteriilor, stabilite pentru scutire.

Potrivit pct. 3 din HG nr. 294 din 17.03.1998, în redacția HG nr. 461 din 16.06.2014 (MO nr. 160-166/493 din 20.06.2014), „Începînd cu 1 septembrie 2014, ministerele, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structuri organizaționale din sfera lor de competență (autoritățile administrative din subordine, instituțiile publice și întreprinderile de stat în care ministerul sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator), precum și instituțiile publice autonome care, potrivit legislației în vigoare, au obligativitatea ținerii contabilității, vor emite, în mod obligatoriu, facturi și facturi fiscale electronice exclusiv prin intermediul sistemului automatizat „e-Factura”.”

Termenul de lichidare a băncilor, în proces de insolvabilitate, va fi extins de la 3 la 5 ani – modificări și completări în acest sens în Legea cu privire la instituțiile financiare a aprobat marți cabinetul de miniștri. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Dorin Drăguțanu a explicat necesitatea de extindere prin specificul lichidării unei bănci. Lichidatorii băncilor numiți de BNM se confruntă cu diverse probleme.

România — Proiectul de lege care prevede plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri a fost aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre adoptare, au declarat surse oficiale. Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect prin care vor fi limitate comisioanele interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, după ce la finele lunii ianuarie măsurile au fost propuse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

Creditele pentru procurarea sau construcția unei locuințe, acordate de bănci persoanelor fizice, au atins la finele lunii iulie 2014 suma de circa 2,0 miliarde de lei. Astfel, creditele acordate în acest scop dețin 4,6% din soldul total al creditelor acordate de băncile locale. În ultimii ani se remarcă o ieftinire a creditelor pentru locuințe acordate în lei și o scumpire a celor în valută străină.

Banca Mondială va acorda Republicii Moldova 200 de milioane de dolari pentru crearea unei agenţii de susţinere a proiectelor investiţionale şi de promovare a exporturilor. Anunţul a fost făcut de către Adrian Candu, ministrul Economiei, în cadrul emisiunii la un post de televiziune privat. Potrivit lui Candu, modelul de funcţionare a viitoarei structuri urmează a fi elaborat până la 1 decembrie, iar Banca Mondială, în afară de suportul financiar, mai oferă şi experienţă valoroasă în domeniu.

În perioada 29.09 — 10.10.2014 în incinta Centrului de instruire, a fost desfăşurat cursul de dezvoltare profesională continuă pentru colaboratorii vamali. În calitate de moderatori au participat formatori din cadrul Serviciului Vamal şi autorităţi ale administraţiei publice centrale. Cursul a avut drept obiectiv activitatea de aprofundare şi de actualizare a cunoştinţelor, de dezvoltare a aptitudinilor şi de modelare a atitudinilor personalului, necesare pentru realizarea eficientă a obiectivelor ce ţin de activitatea profesională.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Comisia centrală pentru indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor informează că, în baza Legii nr.1530-XV din 12 decembrie 2002 privind indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii şi Hotărârii Guvernului nr. 172 din 12 martie 2014, începînd cu 17 martie 2014, se va efectua plata sumelor indexate următoarelor categorii de vîrstă ale deponenţilor “Băncii de Economii”, care au depus cererile de înregistrare până la 31 decembrie 2013:

Una din părţile bune de a avea o elită la nivel mondial este că ei ştiu ce se întâmplă, încotro se îndreaptă lumea, pe când masele induse în eroare trebuie să aştepte decenii pentru a afla care bănci sunt falimentare sau să afle cine este un infractor la nivel înalt. Dar elita ar trebui să ştie aceste lucruri în timp real şi pe această bază ar trebui să facă previziuni exacte, scrie editorialistul britanic Paul Mason pentru The Guardian.

Efortul Italiei de a-şi salva industria aflată în suferinţă este emblematică pentru problemele economice ale Europei, mai ales ale ţărilor din sudul continentului. Dar în Italia o campanie guvernamentală pentru salvarea companiilor de stat de la faliment ia amploare, iar Papa Francisc intervine pentru a sprijini acest efort. Ultimele săptă­mâni au adus un val de veşti proaste pentru industria fierului şi oţelului din Italia.

China se confruntă cu un început de criză a creditării, ceea ce are un impact neaşteptat şi dramatic asupra preţului aurului, investitorii făcându-şi rezerve de metal preţios pentru a se proteja de corecţia majoră pe care ar putea-o suferi cea de-a doua mare economie a lumii, scrie The Telegraph. Anticiparea unor turbulenţe majore în China este principalul motiv pentru care preţul aurului a crescut cu mai mult de 10% de la începutul anului, depăşind 1.300 dolari pe uncie pentru prima dată din noiembrie, deşi majoritatea experţilor din sectorul de profil se aşteptau la o cerere mai slabă, a explicat Adrian Ash, şeful departamentului de cercetare al platformei de trading BullionVault.com.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Bugetul de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 25 814 830,3 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 28 217 863,5 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 403 033,2 mii de lei.

Letargia care a marcat economia în anii de criză s-a reflectat în situaţia sistemului bancar în care unu din cinci credite a ajuns să fie neperformant. Cu toate că situaţia macro­eco­nomică s-a îmbună­tăţit, creditarea a avut o senzitivitate scăzută, rămâ­nând în ultimul an în teritoriul negativ. Ponderea activelor nete bancare în Produsul Intern Brut a scăzut până la nivelul din 2007, sistemul bancar întorcându-se în timp, înainte de nivelul de dinaintea aderării la Uniunea Europeană.

În ultimii ani autorităţile reformează intensiv cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător cu scopul de a crea un mediu atractiv pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerilor. Pe lângă facilitarea procesului de obţinere a actelor permisive, se fac schimbări şi în ceea ce priveşte controalele de stat. Astfel, în anul curent a devenit funcţional Registrul de Stat al Controalelor care asigură un proces digitizat şi transparent de planificare și raportare a verificărilor. Mai mult, recent au fost abolite vizitele fiscale la întreprinderile nou-fondate.

Catedrele “Contabilitate şi audit” şi “Contabilitate şi analiză economică” ale Academiei de Studii Economice a Moldovei, în parteneriat cu Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) şi Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti (ACAP) din Republica Moldova organizează pe data de 4 aprilie 2014, orele 9:30-18:00, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională cu genericul „Cooperarea dintre mediul universitar şi organismele profesionale: soluţii şi oportunităţi în dezvoltarea durabilă a profesiei contabile”, dedicată sărbătorii profesionale — Ziua Contabilului în Republica Moldova.

În perioada 3-4 decembrie, la Chișinău, are loc Seminarul Regional: „Regulile de origine prefernțiale pentru mărfurile exportate în UE pentru Moldova, Ucraina și Georgia”. Seminarul este organizat de Ministerul Economiei, cu suportul Comisiei Europene și a Proiectului de Asistență în procesul de implementare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre UE și RM (DCFTA).

Sectoarele economice cu cele mai multe probleme în domeniul concurenţei sînt: bănci şi asigurări, cercetare şi dezvoltare, industria extractivă şi transportul feroviar. Aceste domenii au fost identificate în cadrul unei analize realizate recent de Consiliul Concurenţei al R. Moldova cu suportul Băncii Mondiale, informează MOLDPRES. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Viorica Cărare, a declarat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, că în baza analizei elaborate va fi creat un nou studiu care să prezinte reglementările necesare pentru îmbunătăţirea sistemului concurenţial în domeniile menţionate.

În Monitorul Oficial de astăzi, 21 noiembrie, a fost republicată Legea cu privire la gaj* nr.449-XV din 30.07.2001, în temeiul Legii nr. 173 din 25.07.2014, prin care anterior au fost modificate mai multe articole în această lege. Astfel, în comparație cu prima publicarea Legii cu privire la gaj, în ediția nouă au fost modificate cuprinsul la unele articole, cum ar fi: Articolul 4 „Tipurile de gaj”, Articolul 9 „Bunuri de înlocuire şi despăgubiri”, Articolul 25. „Gajul asupra drepturilor patrimoniale”, Articolul 26. „Gajul valorilor mobiliare transferabile”, Articolul 29. „Executarea gajului asupra întreprinderii”, etc.