Pe parcursul lunilor ianuarie-februarie ale anului 2022, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 244 controale (dintre care 123 – în domeniul raporturilor de muncă, 33 – a securității și sănătății în muncă; 84 – complexe; 4 – în domeniul migrației de muncă) la unități cu un număr de circa 251,2 mii salariaţi.   Din numărul total de controale efectuate 158 au fost planificate (113 în sectorul public și 45 în sectorul real), iar 86 – inopinate (31 în sectorul public și 55 în sectorul real). Cu deplasarea inspectorilor în teren la agentul economic au fost efectuate 183 controale, iar 61 – din oficiu.

Astăzi, 18 aprilie, a fost lansat proiectul de asistență pentru reforma guvernanței în cadrul întreprinderilor de stat ce urmează a fi implementat în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), cu suportul Fundației Soros Moldova și cu sprijinul Centrului Analitic Expert-Grup.   Proiectul își propune digitalizarea informației despre gestiunea proprietății publice și să consolideze capacitatea APP în vederea aplicării principiilor bunei guvernări în cadrul întreprinderilor de stat. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea comunicării APP cu publicul privind activitatea întreprinderilor de stat, precum și elaborarea unui cadru legal eficient pentru fortificarea guvernanței corporative, în corespundere cu recomandările Fondului Monetar Internațional.

Suntem o întreprindere înregistrată în calitate de rezident al Parcului IT și achităm lunar impozitul unic, în componența căruia se conține și impozitul pe venit din salariu. Recent am încheiat un contract civil de prestarea a serviciilor cu o persoană fizică terță. Suntem obligați să reținem impozitul pe venit la sursa de plată din venitul care se va achita persoanei menționate, dacă achităm impozitul unic? În cazul în care urmează să reținem impozitul pe venit la sursa de plată, care este modul de calculare, achitare și  declarare a acestuia și la ce clasificație economică urmează să achităm acest impozit?  

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

În articol sunt analizate cazuri particulare și explicate, pas cu pas, modalitățile de raportare corectă, astfel încât informațiile transmise să corespundă atât cerințelor legale, cât și logicii economice a tranzacțiilor.

Modalitatea complicată de raportare și impozitare a agențiilor de turism și a tur-operatorilor, inclusiv utilizarea aparatului de casă, îi face de multe ori pe ghizii de turism să evite înregistrarea unei anumite forme juridice de activitate. În acest context, se propune oferirea unei posibilități simplificate de activitate – patenta de întreprinzător, ceea ce ar contribui la aducerea în câmpul legal al activității ghizilor de turism și la sporirea interesului de a practica această activitate. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative conține modificări și la Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Astfel, anexa la Lege, care prevede cuantumul taxei lunare pentru patenta de întreprinzător, va fi completată cu următoarele trei genuri de activitate:

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Întreprindere cu statut de monopol fiscal se va considera întreprinderea căreia Guvernul i-a atribuit respectivul statut. La rândul său, statutul oferă dreptul exclusiv doar pentru activitatea economică aferentă bunurilor, serviciilor, grupurilor de bunuri sau grupurilor de servicii definite de Executiv la momentul atribuirii statutului de monopol fiscal întreprinderii respective.   Ministerul Economiei propune pentru consultări publice proiectul legii pentru modificarea Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

Contractele ale căror obiect este prestarea serviciilor de formare profesională a șomerilor ar putea fi exceptate de la procedura de achiziții publice. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  prin care se propune completarea art. 5 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice.   La momentul de față formarea profesională se realizează în baza contractelor încheiate între Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și instituțiile de învățământ/centre de instruire învingătoare ale procedurii de achiziții publice.

Amintim contribuabililor că la data de 25 februarie expiră termenul stabilit pentru prezentarea în mod obligatoriu de către subiecții declarării a informației și notelor informative în adresa Serviciului Fiscal de Stat pentru anul fiscal 2021 ce țin de metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice. În continuare reiterăm prevederile Codului fiscal și ale Ordinului SFS nr.427/2018.   Potrivit art. 22611 din CF, persoanele fizice şi/sau juridice enumerate în continuare vor prezenta SFS următoarele informaţii: 1) Agenţia Servicii Publice: a) informaţia privind datele personale;

Ținând cont de faptul că, până la finele anului 2021, va fi exclus funcționalul de autentificare cu login/e-mail și parolă pe portalurile www.raportare.gov.md  și www.servicii.fisc.md, venim în sprijinul contribuabililor cu articolul „Identitatea electronică: excluderea opțiunii de autentificare cu nume de utilizator și parolă. Autentificare va fi posibilă doar prin MPass”.    Deși anterior acesta a fost accesibil doar pentru abonații publicației „Monitorul Fiscal FISC.md”, astăzi oferim accesul tuturor persoanelor interesate, luând în considerare importanța subiectului și necesitatea informării utilizatorilor serviciilor fiscale electronice.

În practică apar întrebări referitor la evaluarea și recunoașterea diferențelor de sumă în cazul achiziției activelor imobilizate. În prezentul articol va fi analizat un exemplu de achiziție a bunului imobil și de recunoaștere a diferențelor de sumă aferente, preluat din practică.

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative vin cu intervenții și la capitolul ,,Evidența fiscală și executare silită”, principalele fiind prezentate în continuare.

Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

Este în drept agentul economic să calculeze amortizarea în scopuri fiscale pentru perioada în care mijlocul fix procurat, care se dovedește a fi neconform, se returnează furnizorului în baza contractului de garanție pentru a fi înlocuit cu același mijloc fix sau pentru a fi reparat (în funcție de condițiile contractuale)?   Potrivit prevederilor art.261 alin.(2) Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii

Ministerul Finanțelor, în conformitate cu art.9 din Legea nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional, anunță despre inițierea procesului de elaborare a două proiecte de hotărâri de Guvern. Primul document ține de modificarea Hotărârii Guvernului nr.289/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale”, al doilea este intitulat „Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe”.

Potrivit prevederilor art. 295 din Codul fiscal, de plata taxei pentru parcaj sunt scutiți:- autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile;-misiunile diplomatice și alte misiuni asimilate acestora, precum și organizațiile internaționale, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;- Banca Națională a

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.