Cetățenii Republicii Moldova, la revenirea cu traiul în RM, la trecerea bunurilor peste frontiera de stat ar putea beneficia de o serie facilități fiscale și vamale. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă înaintată de președinta țării.   Astfel, la revenirea cu traiul în RM, cetățenii ar putea beneficia de scutirea de plata drepturilor de import pentru un mijloc de transport (poziția tarifară 8703) în cazul în care termenul de exploatare nu este mai mare de 7 ani, iar valoarea în vamă nu depășește 400 mii lei. Totodată, mijlocul de transport nu va avea deteriorări generate de accidente și nu va fi destinat activităților comerciale. Încă o condiție este ca capacitatea cilindrică a motorului să nu

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, potrivit Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în primele patru luni ale anului 2022 în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 11180,9 mil. lei sau 35,8% din planul anual stabilit de 31224,2 mil. lei.Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii sunt acumulate în sumă de 5601,7 mil. lei sau 30,5% din suma anuală prevăzută de 18367,7 mil. lei. Suma contribuţiilor este în creștere cu 668,1 mil. lei sau cu 13,5% faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2021.   Alte venituri au fost încasate în sumă de 124,3 mil. lei, dintre care 122,9 mil. lei sunt partea impozitului unic perceput de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei, care a fost în creştere cu 41,4% comparativ cu perioada

Posesorii de autovehicule neînmatriculate în Republica Moldova, care intră pe țării noastre sau care îl tranzitează dinspre Ucraina, pe perioada stării de urgență vor fi scutiți de plata taxei pentru folosirea drumurilor RM (vinieta).   Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, prin Dispoziția nr.3, a stabilit respectiva derogare de la prevederile Titlului IX Capitolul 3 al Codului fiscal. Amintim, Dispoziţiile CSE sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, instituţiilor publice, pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Reamintim că, începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se aplică în mărime 3500 de lei pe lună (20,71 lei pe oră), calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună, în creștere cu 565 lei față de cel aprobat pentru anul 2021, care a constitui 2935 lei.   Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost publicată în Monitorul Oficial din 11 martie curent.

Cu toate că percepția societății vizavi de activitatea unei autorități fiscale este că aceasta constă exclusiv în a încasa impozitele și taxele de la contribuabili și de a aplica sancțiuni pentru neonorarea obligațiilor fiscale, misiunea autorități fiscale este, în primul

Ai vrea să primești BONUS un webinar despre aspectele întocmirii corecte a situațiilor financiare? Totul depinde de tine! Procură până la 31 decembrie un abonament PREMIUM 2022 și beneficiază de oportunitatea participării la webinarul cu tematica anunțată, care se va desfășura atât în limba română, cât și în limba rusă. Cum poți beneficia de Abonamentul PREMIUM?

Instituirea mecanismului automatizat de subvenționarea a creșterii salariale drept măsură de suport pentru contracararea erodării venitului salarial și al acoperirii sociale ale angajaților din sectorul real al economiei este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat și urmează a fi înaintat pentru consultări publice.

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Începând cu 1 ianuarie 2022 sunt puse în aplicare noi Cerințe cu privire la înregistrarea echipamentelor de casă și de control (ECC) în Registrul de evidență a ECC. Cerințele au fost stabilite la 10 iunie 2021 prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru ECC nr. 26-11/1-19/01-2021. Modificarea Cerințelor față de ECC a fost necesară pentru a pregăti implementarea Sistemului Informațional "Monitorizarea electronică a vânzărilor" (MEV). MEV reprezintă transmiterea datelor despre tranzacțiile de comerț și prestări servicii către Serviciul Fiscal de Stat în timp real.

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

În conformitate cu art. 32³ alin. (12) din Legea viei și vinului nr. 57/2006, cu modificările ulterioare, contribuţiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului şi alocaţiile de la bugetul de stat, în cuantumul prevăzut la alin.(3) lit.b) şi la alin.(5) din articolul nominalizat, vor fi transferate la contul trezorerial al Oficiului Național al Viei și Vinului.

În cazul în care persoana întreținută a obținut o moștenire în mărime de 25 000 de lei, va avea dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută reglementată la art. 35 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 35 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18 900 de lei anual.

La stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale (pensii şi indemnizaţii) este utilizată informaţia din contul personal de asigurări sociale al fiecărui asigurat, care este declarată de către angajator prin intermediul Dărilor de seamă IRM19 și IPC21.   În articolul „Corelarea între dările de seamă aferente asigurărilor sociale de stat” semnat de Clara Sorocean și publicat în ediția din octombrie a revistei „monitorului fiscal FISC.md”, autorul atrage atenția că, în procesul de stabilire a prestaţiilor, deseori se constată situaţii de neconcordanţă

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

(Continuare. Partea I în nr.  5 (68) 2021) Clasa a 6-a „Venituri” Conturile din această clasă sunt destinate contabilizării veniturilor Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ) din activitățile operaționale, financiare, din ieșirea activelor imobilizate și veniturilor excepționale.

În momentul de față, pe teritoriul RM sunt în circulație trei tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA: Facturi fiscale imprimate de sine stătător prevăzute cu însemne de protecție (obținute prin intermediul „Comanda on-line a formularelor tipizate”, cu alocarea seriei și diapazonului de numere);

Casa Națională de Asigurări Sociale atenționează plătitorii de contribuţii supra  unor aspecte ce ţin de corelarea datelor declarate în dările de seamă aferente asigurărilor sociale de stat.   Astfel, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM 19 „Informație privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă". Art. 5 alin (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică, cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale,

Ce reprezintă beneficiarul efectiv, care sunt obligațiile aferente și consecințele nerespectării acestora, sunt aspectele pe care le vom aborda în prezentul articol.

Prin Legea nr. 66/2023 pentru modificarea unor acte normative (în continuare - Legea nr. 66/2023), conform art. VIII alin. (5), s-a instituit obligația persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali și a organizațiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova de a prezenta și/sau de a actualiza informația cu privire la beneficiarul efectiv/beneficiarii efectivi

Potrivit art. 7 al Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (în continuare - Legea nr. 156/1998), dovada stagiului de cotizare se face pe baza datelor din contul personal,