În urma modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, din 1 ianuarie 2021 este pus în aplicare un nou regim fiscal privind TVA la procurările de proprietate gajată, proprietate ipotecată și proprietate sechestrată (în continuare – Proprietate).  Astfel, potrivit art.94 lit.f) din CF, persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfășoară activitate profesională conform legislației, ce procură pe teritoriul Republicii Moldova Proprietatea de la întreprinderile înregistrate în calitate de plătitori de TVA sunt subiecți impozabili cu TVA.  

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Un agent economic din Unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului, care este înregistrat provizoriu în Registrul de Stat al Întreprinderilor, intenționează să încheie un contract de prestări servicii cu o entitate din Italia. În scopul beneficierii de prevederile Convenţiei privind evitarea dublei impuneri încheiate între Republica Moldova și Republica Italiană, agentul economic urmează să prezinte organelor fiscale italiene un Certificat de rezidență. În acest sens, urmează oare a fi eliberat Certificat de rezidență (Forma 1-DTA17) de către SFS al RM agentului economic din Unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului?

Potrivit art. 295 lit. i) și j) din Codul fiscal, de plata taxei pentru salubrizare sunt scutiți: proprietarii sau deținătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei, conform legislaţiei;

Cetățenii moldoveni cu capacitatea redusă de muncă care au domiciliul sau reședința permanentă sau provizorie în Estonia vor beneficia de alocație pentru capacitatea de muncă.  În Monitorul Oficial din 29 octombrie a fost publicată Legea nr. 141 din 14 octombrie 2021 pentru ratificarea Protocolului de modificare al Acordului în domeniul asigurărilor sociale dintre Republica Moldova și Republica Estonia (Protocol).   Inițiativa de modificare a Acordului aparține părții estoniene, fiind condiționată de lansarea reformei naționale de determinare a capacității de muncă în Estonia, fiind schimbat conceptul de incapacitate de muncă în capacitate de muncă, ce se va realiza prin substituirea pensiei pentru incapacitate de muncă cu alocația pentru capacitate de muncă.

Astăzi, 9 noiembrie 2021, în scopul executării punctului 3.2 al Dispoziției nr.4 din 02.11.2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), prin derogare de la procedurile stabilite de legislația sectorială, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în baza calculelor prezentate de S.A. „Moldovagaz” la data de 05.11.2021, a aprobat următoarele prețuri provizorii (fără TVA):

În luna august P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” vine cu o nouă ediție a revistei în care punem la dispoziția specialiștilor din domeniul fiscal, contabil, finanțe, asigurări sociale, resurse umane, jurisprudență etc. articole utile și relevante.   În numărului 5 (68) a revistei ce va ieși în curând de sub tipar, propunem articolul „Evidența combustibilului: aspecte contabile și fiscale”, elaborat de Marina Brihuneț, în care autorul descrie modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului; a reducerilor de preț aferente combustibilului procurat; de ținere a evidenței cardurilor valorice; de transmitere în gestiune a combustibilului șoferilor; de stabilire a normelor de consum de combustibil (inclusiv conform datelor calculatoarelor de bord,

Numărul minim de locuri de muncă create de un investitor străin pentru a obține dreptul de ședere provizorie în țara noastră ar putea fi redus de la patru la un loc, iar investiția minimă necesară ar putea constitui 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.   Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a susținut proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, ce are ca scop îmbunătățirea climatului investițional în țara noastră și atragerea investițiilor străine directe, pentru a crea locuri de muncă și genera venituri suplimentare la buget.

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

Guvernul va compensa costurile privind acordarea indemnizațiilor și compensațiilor privind măsurile prevăzute la pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr.316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19 doar agenților economici din sectorul privat. La momentul de față beneficiari ai acestor indemnizații și compensații sunt salariații din sectorul real al economiei. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de modificare și completare a HG nr.316/2021. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 20 ianuarie curent și se consideră pregătit pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică.

În conformitate cu art. 20 lit. d) din Codul fiscal, pentru persoana delegată sumele achitate pentru compensarea cheltuielilor legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, precum diurna, în limitele stabilite de Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10 din 05.01.2012, vor constitui surse de venit neimpozabile și respectiv nu se vor impozita. În cazul în care aceste sume vor depăși normele stabilite, asupra acestora se vor aplica regimul general stabilit.

29.1.6.4.1 Cum se determină suma impozitului pe venit, pentru întreprinzătorul individual și în ce formă are loc prezentarea dărilor de seama? Determinarea obligațiilor fiscale se efectuează conform cu prevederile titlului II al Codului fiscal, precum și potrivit actelor normative adoptate în conformitate cu acesta.    Menționăm că, mărimea cotelor privind impozitul pe venit sunt stabilite la art. 15 al Codului fiscal.   Conform prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal, întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3 unități și care nu sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. prezintă, nu mai tîrziu de 25 martie al anului următor anului fiscal de gestiune, darea de seamă fiscală unificată.    Totodată, întreprinzătorul individual care nu se conformă prevederilor art. 92 alin. (8) din Codul fiscal urmează să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit.   În conformitate cu art. 187 alin. (2) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţia fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dări de seamă privind impozitele, taxele, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii.    Potrivit alin. (2¹) din articolul menționat, darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma şi în modul reglementat de Serviciul Fiscal de Stat, după cum urmează:    b) începînd cu 1 ianuarie 2013 – de către subiecţii înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A.;    c) începînd cu 1 iulie 2016 – de către subiecţii care au, conform numărului scriptic de salariaţi înregistrat în anul precedent, mai mult de 10 persoane angajate prin contract individual de muncă ori prin alte contracte;    d) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către contribuabilii care la situaţia din 1 ianuarie 2016 aveau angajaţi mai mult de 5 salariaţi;    e) începînd cu 1 ianuarie 2017, pentru perioadele fiscale începînd cu anul 2017 – de către subiecţii care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei;    f) începînd cu 1 ianuarie 2017 – de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei;    g) începînd cu 1 ianuarie 2019 – de către contribuabilii care au 5 şi mai mulţi angajaţi.    În cazurile în care întreprinzătorul individual nu se conformă celor menționate, acesta va prezenta Darea de seamă pe suport de hîrtie.    Astfel, indiferent de faptul unde întreprinzătorul individual se află la evidență acesta va depune darea de seamă fiscală unificată sau Declarația cu privire la impozitul pe venit pe suport de hîrtie la oricare subdiviziune a Serviciului Fiscal de Stat.    Totodată, pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sunt afișate toate formele de dări de seamă fiscale, precum și modul de completare a acestora.

În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” a fost publicat articolul în care au fost analizate particularitățile contabilității veniturilor din donații voluntare înregistrate de către entitățile bugetare, iar în perioada imediat următoare după apariția ediției nr. 5 (68) au parvenit mai multe adresări din partea abonaților cu solicitarea de a oferi soluții cu privire la contabilizarea activelor primite cu titlu gratuit de către entitățile din sectorul corporativ și întreprinderile la autofinanțare. Drept răspuns la apelul cititorilor, deja în revista ce va ieși de sub tipar în zilele imediat următoare propunem articolul Lidiei Foalea „Contabilizarea activelor primite cu titlu gratuit”.

La 12 august curent, în Monitorul Oficial al RM nr.257-263, a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr. 86 din 10.08.2022 „Cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 94 din 30 iulie 2020”. Ordinul în cauză a fost elaborat în vederea realizării prevederilor Legii nr.160/2022 pentru modificarea unor acte normative prin care au fost operate unele modificări în actele legislative ce vizează regimul fiscal al veniturilor obținute de către persoanele fizice care exercită unele activități necalificate cu caracter ocazional (zilieri) (Monitorul Oficial al RM  nr. 208-216 din 15.07.2022).

Astăzi, 3 decembrie, cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului la amendamentele proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, proiectul a fost elaborat în rezultatul examinării amendamentelor propuse de deputați și de Direcția general juridică a Parlamentului.   Astfel, au fost înregistrate 25 de amendamente ce conțin 117 propuneri, dintre care au fost susținute integral 5, parțial – 2, iar de ordin tehnic – 11.

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

În ce cazuri întreprinderile urmează să prezinte la fisc informaţia despre împrumuturile restituite/rambursate persoanelor fizice în anul 2018?   Conform completărilor operate la art.22611 din Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2018, persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor fizice care practică activitate independentă, sunt obligate să prezinte Serviciului Fiscal de Stat informația privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada anului fiscal și cele rambursate persoanelor fizice.   Completările au fost operate prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Agenția de Rezerve Materiale va propune Guvernului spre aprobare, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, proiectele Nomenclatorului bunurilor din rezervele de stat și a Nomenclatorului bunurilor din rezervele de mobilizare, va stabili volumele maxime ale stocurilor și ale stocurilor intangibile coordonate cu autoritățile publice centrale și de specialitate în domeniul rezervelor de stat și de mobilizare.   MAI a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la modificarea unor acte normative, ce are ca scop uniformizarea prevederilor legale în domeniul rezervelor de stat și de mobilizare și crearea unui cadru normativ unitar.

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) pe parcursul lunilor ianuarie-iulie 2021 au efectuat sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă 1395 controale, dintre care 1042 în domeniul raporturilor de muncă, 330 – securității și sănătății în muncă și 23 – mixte, la unități cu un număr de 70,3 mii salariaţi.   Conform raportului ISM, din numărul total de controale efectuate în primele 7 luni ale anului curent, 1090 au fost planificate (295 - în sectorul public și 795 - în sectorul privat) şi 305 inopinate (107 - în sectorul public și 198 - în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 575 controale, iar 820 – din oficiu.