Ajustarea normelor naționale la standarde și bune practici internaționale în domeniu sunt scopurile proiectului noii legi cu privire la publicitate înregistrat în Parlament. Potrivit autorilor, elaborarea proiectului a fost dictată de necesitatea îmbunătățirii reglementarilor în domeniu, ce vor contribui la crearea unui climat adecvat de dezvoltare a pieței de publicitate în care să primeze responsabilitatea socială a tuturor actorilor implicați în activități publicitare. De menționat că la momentul de față sectorul este reglementat de Legea cu privire la publicitate nr. 1227/1997.   Inițiativa concretizează obiectul reglementărilor în domeniu (relațiile între furnizorii, producătorii, distribuitorii, difuzorii și consumătorii de publicitate); adaptează terminologia din legislația naționala în domeniu la terminologia europeana si internaționala. În acest context, este semnificativ extins spectrul noțiunilor utilizate si definite.

Clauze contractuale prin care părțile își stabilesc interdicții, directe sau indirecte, de a cumpăra sau de a vinde produse/servicii de la sau către un terț; solicitarea și oferirea de reduceri comerciale pentru produsele social importante de primă necesitate conform listei aprobate de Guvern; condiționarea impusă furnizorului să nu vândă produsul altor comercianți la un preț mai mic decât cel la care i-l vinde lui; condiționarea impusă comerciantului privind păstrarea unui anumit preț de raft se propune a fi definite ca lovite de nulitate.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul modificărilor la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) elaborat de către Ministerul Economiei și examinat în cadrul ședinței grupul de lucru al Comisiei de Stat

Scutirea de la TVA fără drept de deducere la serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași şi distribuite lor gratuit nu reprezintă ajutor de stat, potrivit Deciziei nr. ASS-51 din 12.07.2019 a Consiliului Concurenței. În decizie se spune că măsura respectivă a fost raportată de Serviciul Fiscal de Stat. Aceasta este acordată în baza art. 103 alin. (1) pct. (9) din Codul fiscal și constă în scutirea de la plata TVA, fără drept de deducere la serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizațiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiași şi distribuite lor gratuit.

6.12.5.2 Cine poartă responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele locale a taxei de la posesorii de câini? 6.1.3 Ce include sistemul taxelor locale?

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Începând cu 1 februarie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) ar putea fi stabilit în mărime de 20,71 lei pe oră sau 3500 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea pct. 1 al HG nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

Primăria municipiului Chișinău intenționează să opereze modificări în cadrul local de reglementare a activității de comerț. În acest sens, Direcția generală economie, comerț și turism a Consiliului municipal Chișinău (CMC) a inițiat elaborarea proiectului de decizie pentru modificarea Regulamentului privind desfășurarea activității de comerț în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia CMC nr. 17/5 din 1 octombrie 2020.   CMC își propune crearea unui mediu favorabil de desfășurare a activității de întreprinzător în municipiu, asigurarea liberei concurențe, protecției vieții, sănătății, securității și intereselor economice și sociale ale cetățenilor, stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, dar și simplificarea procedurii

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea nr. 194 pentru modificarea Codului muncii (alinierea legislației la prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019)

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, noțiunea de cumpărător cu ridicata din Legea nr.461/2001 privind piaţa produselor petroliere poate fi modificată, fiind propus ca acesta să fie considerat  agentul  economic, inclusiv consumator special, care este consumatorul final al produselor petroliere și nu cel care le cumpără în scopul consumului sau al revânzării, după cum prevede definiția în vigoare. Totodată, modificări pot interveni și în sensul determinării comercializarea produselor petroliere, fiind propus ca participanţii la piaţa produselor petroliere, cu excepţia vânzătorilor cu amănuntul, să nu fie în drept să achiziţioneze pe teritoriul ţării produse petroliere spre a le vinde.  

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Marți, 10 august 2021, Curtea constituțională (CC) a pronunțat Hotărârea nr. 24 aferent sesizării privind neconstitutționalitatea art.129 pct.19) din Codul fiscal (sesizarea nr. 39a/2021). Articolul contestat stabilește că secretul fiscal reprezintă orice informație de care dispun organele cu atribuții de administrare fiscală, inclusiv informația despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislației fiscale.   Autorul sesizării a solicitat CC să verifice constituționalitatea art.129 pct.19) din CF, care în opinia sa contravine prevederilor normelor constituționale stabilite la art. 34 [dreptul la informație], art. 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] și art. 58 [contribuții financiare]. 

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională stabilirea obligației generale de achitare a serviciilor de încălzire în cazul apartamentelor deconectate de la sistemul centralizat de încălzire, fără a lua în considerare circumstanțele specifice ale fiecărui caz în mod particular.   Astfel, prin Hotărârea nr. 4, Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității art. 42 alin.12) din Legea nr. 92/2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării, care prevede  că, în cazul în

Din 1 mai 2022, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA de produse petroliere principale (benzină, motorină) pe teritoriul țării, subiectul impozabil va fi obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-Factura), stabilesc completările la art. 117 (pct. 13) din Codul fiscal, publicate astăzi, 1 martie 2022, în „MO”.   Legea nr. 40 pentru modificarea unor acte normative din 17 februarie 2022 (Legea nr. 40/2022) stabilește că, prin derogare de la prevederile Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, se instituie moratoriu pe un termen de 6 luni de la data publicării legii (până la 1 septembrie anul curent)

Din 1 ianuarie 2020, la țigaretele pentru dispozitive de încălzire a tutunului se va aplica același mod de calculare și cotă a accizelor ca la țigaretele cu filtru. Parlamentul a votat astăzi în lectură finală proiectul de lege ce se referă la introducerea acelorași reglementări ale țigaretelor cu filtru și pentru produsele din tutun „heat-not-burn” (HTP). Art.1231 din Codul fiscal va fi completat cu alin. 21 ce va reglementa modul de calculare a accizelor la acestea. Necesitatea elaborării proiectului reiese din lipsa reglementărilor produselor de tutun care nu arde în Legea privind controlul tutunului și a lipsei prevederilor în Codul fiscal, care să accizeze expres tutunul care nu arde, se spune în nota proiectului.

Condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale sunt stabilite în Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017.

Măsurile de sprijin existente privind scutirea de plata taxei vamale, accizelor şi TVA, aplicate la importul de mărfuri autohtone anterior exportate și reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeași stare, acordate în baza prevederilor art. 103, alin. (2) lit. b), art. 124, alin. (8) din Codul fiscal, art. 37 din Codul vamal și art. 28 lit. i) din Legea cu privire la tariful vamal nu constituie ajutor de stat, consideră Consiliul Concurenței. Decizia nr. ASR-41 din 06.06.2019 este publicată pe pagina oficială a autorității.

Proiectul modificărilor la Hotărârea Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante ce prevede completarea Anexei la Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante cu 11 poziții noi a fost înaintat pentru consultări publice.   Astfel, lista ce include la moment 16 poziții, va fi completată cu următoarele produse: carne de porc pe os (nedezosată) (poziția tarifară 0203) și carne de pasăre (0207); pești congelați (0303); zahăr din sfeclă (1701); paste (nefierte, neumplute și nici altfel preparate) (1902); ouă proaspete (de găini din specia Gallus domesticus) (0407); cartofi în stare proaspătă (0701); ceapă în stare proaspătă (0703); varză albă în stare proaspătă (0704); morcovi și sfeclă roșie în stare proaspătă (0706); sare iodată (2501 00).

Salariul mediu se garantează salariaţilor în cazurile prevăzute de legislaţie, de contractele colective şi/sau cele individuale de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice cu privire la garanțiile privind menținerea salariului mediu pentru salariaţi. Angajatorul este obligat să le ofere salariaţilor condiții de muncă prevăzute de contractul individual de muncă (CIM), iar salariații au dreptul la apărare,

Capacitatea de producere a întreprinderilor agricole de procesare din Republica Moldova este utilizată la circa 50% din capacitatea totală, ceea ce majorează costurile în detrimentul competitivității produselor locale și consumului produselor locale pe piața internă, se menționează în analiza impactului de reglementare a proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, inclusă pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 15 iunie curent.