Acordarea pensiei pentru limită de vârstă se efectuează potrivit normelor legale, însă există unele neconformități ce influențează cuantumul pensiei spre diminuare, se menționează în Raportul auditului conformității acordării pensiilor în Republica Moldova. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la aprobarea Raportului a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 februarie curent. Misiunea de audit a verificat conformitatea documentării, calculării și reexaminării unor categorii de pensii (pentru limită de vârstă, anticipate pentru limită de vârstă, pentru funcționari publici, pentru vechimea în muncă a foștilor angajați ai instituțiilor de forță) prin evaluarea și testarea procedurilor de control intern ale instituțiilor implicate.

Un proiect de lege ce vizeză modificarea Legii cu privire la ipotecă a fost votat în prima lectură în cadrul ședinței plenare a Parlamentului. Legea a fost completată cu prevederi ce se referă la procedura de completare a notificării de către debitorul ipotecar.

Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituțională privarea mamelor fără loc de muncă, care au demisionat în timpul sarcinii, de indemnizaţia de maternitate.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Impozitul pe venit de la plățile nedeclarate și neachitate la buget ar putea constitui cel puțin 1345,5 mii lei. Totodată, neconformitățile admise de agenți economici care au achitat salariul în plic sunt semnificative și pentru bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) și fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Acestea ar putea constitui 4252,9 mii lei. Datele au fost făcute publice în cadrul unei ședințe ale Curții de Conturi de la sfârșitul anului 2018, în care a fost prezentat raportul auditului conformității privind „Declarările salariale, a plăților la bugetul public național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor” în anii 2015-2017.

Parlamentul ar putea institui o comisie permanentă care va examina rapoartele Curții de Conturi. Noua comisie se va numi Comisia de control a finanțelor publice și urmează să-şi înceapă activitatea din următoarea legislatură parlamentară. Inițiativa a fost examinată în ședința de ieri a legislativului și susținută de majoritatea deputaților în prima lectură. Noile prevederi introduc un nou concept, cel de audit extern și presupun că Comisia de control a finanțelor publice va avea atribuții de asigurare a cadrului legal privind auditul public extern și organizarea instituției supreme de audit.

Raportul auditului situațiilor financiare ale Întreprinderii de Stat „MoldATSA” la situaţia din 31 decembrie 2017 a fost publicat în Monitorul Oficial din 28 septembrie 2018. Curtea de Conturi menționează că situațiile financiare ale întreprinderii, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimonială și financiară, în corespundere cu cadrul aplicabil de raportare. Totodată, unele carențe ale managementului contabil, deficiențele unor procese operaționale, precum și lacunele prevederilor din politicile contabile au generat anumite nereguli, care, în ansamblul lor, au afectat autenticitatea și fidelitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare.

Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.

Analizând informația din Sistemul informațional al Serviciul Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, autoritatea fiscală a constatat că, SA „A.”, în procedura planului, înregistra o restanță în sumă de 483937 de lei, iar conform contului curent detaliat restanță față de bugetul public național la clasificația economică 114110 – Taxa pe valoare adăugată constituia 383910,81 de lei. Respectiv, SFS a emis ordinul incaso prin care a dispus încasarea forțată din contul SA ,,A” a sumei de 61389,44 de lei, scadența cărora a survenit în perioada de după deschiderea procedurii de restructurare.

În Monitorul Oficial al RM de vineri, 28 septembrie, Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Concluzia Curții de Conturi este că rapoartele financiare consolidate nu oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară prezentată a MADRM pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Curtea de Conturi a publicat, în ediția Monitorului Oficial din 10 august curent Hotărârea cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), întocmite la 31 decembrie 2017. Potrivit documentului, rapoartele financiare consolidate întocmite la 31 decembrie 2017 nu oferă o imagine reală și fidelă a situației financiare conform cadrului de raportare aplicabil.

Un medic a depus cerere de chemare în judecată împotriva instituției medico-sanitare publice (în continuare – IMSP) în care activa cu privire la recunoașterea evenimentului ca fiind accident de muncă, încasarea indemnizației, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii medicul a invocat că, conform ordinului de angajare şi a contractului individual de muncă, este angajatul IMSP, în funcţia medic psihiatru narcolog de gardă. La data de 8 decembrie 2016, când se afla la serviciul de gardă, fapt confirmat de IMSP, de către doi pacienții i-au fost aplicate multiple lovituri cu o rangă metalică, cauzându-i astfel mai multe vătămări corporale.

„Deși Serviciul MPay a înregistrat anumite rezultate, există rezerve de îmbunătățire din punctul de vedere al impulsionării procesului de modernizare tehnologică”, — se spune în Raportul Curții de Conturi privind performanța Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice MPay. Serviciul a fost instituit în anul 2013 în contextul implementării Proiectului e-Transformare a Guvernării, pentru a asigura un mecanism unic de achitare a serviciilor publice, impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităților și altor plăți la bugetul public național, prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor.

Verificările auditului au identificat probleme și deficiențe majore în gestionarea resurselor Fondului Ecologic Național (FEN), care au limitat eficiența și eficacitatea gestionării acestora, precum și atingerea obiectivelor propuse în realizarea proiectelor investiționale finanțate din FEN. Este concluzia Curții de Conturi în urma desfășurării auditului conformității gestionării mijloacelor FEN în 2017. Hotărârea Curții cu privire la Raportul auditului a fost publicată în Monitorul Oficial din 17 august curent.

ÎCS „GNF …Energie” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, intervenient accesoriu G. S., cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la data de 21 aprilie 2018, ANRE a adoptat decizia nr. 207 privind obligarea ÎCS „GNF…Energie” SRL să încheie contractul de furnizare a energiei electrice la locul de consum cu solicitantul G.S., care a procurat locuința de la compania de construcție. Reclamanta a mai indicat că a contestat decizia indicată supra cu cerere prealabilă, însă a primit răspunsul ANRE prin care a fost informată despre respingerea cererii prealabile.

SRL „I” şi Gheorghe S. s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „S” şi Nicolae T., intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat, prin care au solicitat obligarea administraţiei SA „S” să-i elibereze reclamantului facturi fiscale pentru lunile iunie — august 2017, în sumă de 6477 lei, încasarea în favoarea acestuia a sumei de 1799,26 lei prejudiciul material, încasarea de la SA „S” şi Nicolae T. (în mod solidar) în beneficiul persoanei juridice şi, suplimentar, în beneficiul lui Gheorghe S., a câte 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea acțiunii reclamanţii SRL „I” şi Gheorghe S. au invocat că, pe parcursul anilor 2013-2017, SRL „I” a procurat materiale de construcţii de la magazinul SA „S”, iar la sfârşitul fiecărei luni angajaţii reclamanții prezentau

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Potrivit Legii nr. 1216/1992, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acțiuni sau eliberate documente de importanță juridică. Art. 83 din Codul de procedură civilă (CPC) prevede că, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Cazurile în care taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, sunt indicate în art. 89 din CPC1 și art.7 din Legea2 nr. 1216/1992.

Soția, care se află la întreținerea soțului asigurat, va beneficia de indemnizație de maternitate dacă, la data acordării concediului de maternitate, nu este angajată în câmpul muncii și nu realizează venit asigurat, fapt care se va confirma prin carnetul de muncă și prin declarația pe propria răspundere că nu este persoană asigurată.

O persoană fizică s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu cerere prealabilă prin care a contestat refuzul CNAS de a include în stagiul de cotizare perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 în care a activat în cadrul entității X. Refuzul CNAS a fost argumentat de faptul că certificatele de salariu de la întreprinderea X pentru perioada 2 octombrie 1990 – 28 decembrie 1998 nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, deoarece au fost legalizate cu ștampila fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).