Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din RM (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10/2012, determină modul de delegare a acestora și se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice atât de drept public, cât şi de drept privat, care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv instituţiilor publice, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător. Articolul 5 subpct. 32) din Codul fiscal definește datoria compromisă ca

În perioada digitalizării continue și a transformărilor profunde din majoritatea domeniilor, contabilii nu mai îndeplinesc doar acele funcții tehnice, ei au devenit adevărate puncte de repere în activitatea unei entități, demonstrând încredere și transparență și fiind acea ancoră care ghidează companiile să meargă spre direcția potrivită.

Prevederile Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2020, au intrat în vigoare la 28 februarie 2021. Scopul Regulamentului este prevenirea sau reducerea impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, precum și punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care stabilește resposabilitatea extinsă a producătorului.

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

Deseori în practică se întâlnesc cazuri când persoana fizică, care desfășoară activitate de întreprinzător prin intermediul gospodăriei ţărăneşti (de fermieri), procură teren cu destinație agricolă în scopul utilizării acestuia în activitatea de întreprinzător. Totodată, terenul procurat nu este înregistrat după gospodăria ţărănească, ci reprezintă proprietatea persoanei fizice, fondatorul gospodăriei ţărănești (de fermieri). În asemenea condiții apare întrebarea cu privire la modul de reflectare în contabilitate a terenului agricol dat.

Conform pct.21 și 22 din SNC „Creanțe și investiții financiare”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, creanţele comerciale recunoscute iniţial se ajustează în cazul acordării reducerilor de preţ după vânzarea bunurilor/prestarea serviciilor, acordării de bonusuri

Pe parcursul anului viitor, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor va efectua 8748 de controale, potrivit Planului anual al controalelor de stat asupra activității de întreprinzător pentru anul 2023, aprobat prin Ordinul directorului nr. 425 din 21 noiembrie curent. Reamintim, pentru anul 2022 autoritatea a planificat efectuarea a 9058 de controale.

Autoritățile își propun, până în anul 2025, diminuarea cu 10% a drumurilor publice de calitate slabă și creșterea cu 8% a drumurilor naționale transferate la categoria de drumuri foarte bune (circa 480 km).Măsurile vizează obiectivul Îmbunătățirea nivelului de trai din Planul de dezvoltare națională 2023-2025, propus pentru consultări publice de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Modificarea Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, cu revizuirea Nomenclatorului actelor permisive, a Legii nr.62/2022 cu privire la publicitate

 Întreprinderea care nu este înregistrată ca plătitor al TVA și urmează a fi lichidată are datorii față de creditori la unele împrumuturi primite. Termenul de prescripție a datoriilor a expirat în anii 2019 și 2021. Vor constitui aceste împrumuturi obiect al impunerii pentru regimul fiscal pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)? 

Potrivit art. 158 (1) Legea insolvabilității 146/2012 (în continuare LI) după ce bunurile din masa debitoare au fost valorificate integral, administratorul/lichidatorul prezintă instanței

În calitate de angajator, ce acordă salariaţilor o alocaţie individuală de hrană sub formă de tichet de masă, potrivit prevederilor legale, pot fi și unitățile bugetare.

În cazul detașării, modul și condițiile de salarizare a personalului din sectorul bugetar, țin în exclusivitate de Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și nu poate fi obiectul de reglementare al altor acte normative.

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Societatea pe acţiuni (în continuare – SA) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997), capitalul social al societății se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor, iar art. 38 alin. (2) din lege stabilește mărimea minimă a acestuia care nu poate fi mai mică de 600 000 de lei.

În cadrul ședinței din 22 noiembrie curent, Executivul a aprobat proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul 2024, care prevede realizarea de către ministerele și alte autorități administrative centrale

În document sunt reflectați indicatorii de performanță, parametri care urmeaza a fi măsurați, obiective pentru anul 2022, valorile țintă pentru anul curent, dar și realizările SFS.

Ca rezultat al implementării acțiunilor din plan, autoritățile preconizează să sporească rata medie de creștere anuală a PIB-ului la 5% pentru perioada 2023-2025, iar rata de sărăcie absolută să fie redusă de la 25,6% la 23,5%.