Cererile de subvenţionare nefinanţate, depuse de producătorilor agricoli în 2014, care au făcut învestiţii în sectorul agroindustrial, vor fi acoperite din mijloacele fondului de subvenţionare a anului 2015 – modificări şi completări în acest sens într-o decizie anterioră a adoptat guvernul. În anul curent, Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) a recepţionat, pînă la 1 noiembrie, cînd se încheie anul de subvenţionare, 5200 cereri de subvenţionare în sumă totală de 880 mil. lei, dintre care 1050 de cereri în sumă totală de 110 mil. lei au fost recepţionate în ultima săptămînă a lunii octombrie.

Trei grupuri de producători agricoli din sectorul horticol, completează lista de beneficiari ai Programului de granturi investiționale post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere”, prevăzut de proiectului Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P). Decizia, potrivit unui comunicat, a fost luată de către Comisia interministerială de evaluare a dosarelor prezidată de către vice-ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi.

Fondul de Garantare a Creditelor (FGC), administrat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Moldova, are în prezent în portofoliu un număr de 150 garanții active, acordate pentru credite accesate de întreprinderile mici și mijlocii în valoare de circa 70 mil. lei. Potrivit directorului ODIMM Iulia Iabanji, ÎMM, cărora le-au fost oferite garanții pentru accesarea creditelor de la bănci, a suplimentat aceste mijloace cu 100 mil. lei investiții din surse proprii, pe care le-au orientat la finanțarea diverselor proiecte.

Agricultorii care au depus cereri de subvenţionare, însă nu se încadrează în limita Fondului de subvenţionare a anului curent, vor primi bani din Fondul de subvenţionare pentru anul 2015. Decizia a fost luată de Cabinetul de miniştri pentru a acoperi toate solicitările fermierilor. Deficitul pentru acoperirea tuturor cererilor de solicitare a subvenţiilor recepţionate pe parcursul anului este de circa 250 de milioane de lei. Suma disponibilă spre subvenţionare constituie, în prezent, puţin peste 90 de milioane.

Un grup de producători autohtoni din domeniul agroalimentar s-au aflat într-o misiune economică în Olanda şi Belgia, desfăşurată în perioada 13-17 octombrie, în cadrul căreia au făcut schimb de experienţă cu întreprinzători din cele două ţări, informează MOLDPRES cu referire la Serviciul de presă al Camerei de Comerţ şi Industrie. De asemenea oamenii de afaceri din Moldova au negociat posibilităţi de colaborare şi s-au informat despre practicile europene în domeniul businessului, inclusiv privind eficienţa energetică, implementarea standardelor de management al calităţii, crearea clusterelor şi cooperativelor.

Producătorii agricoli din sectorul horticol vor beneficia de granturi în valoare de 17,8 milioane de lei din partea Băncii Mondiale. Anunţul a fost făcut astăzi de ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, în cadrul unei conferinţe de presă, informează MOLDPRES.

Conducerea autorităţii fiscale naţionale îşi propune modernizarea şi eficientizarea procesului de colectare a impozitelor şi taxelor la Buget, inclusiv prin implementarea de noi soluţii şi servicii IT. În acest context, funcționarii fiscali de conducere din cadrul IFPS au avut o întrevedere cu reprezentanţii companiei germane SAP, una dintre cele mai mari companii în domeniul tehnologiilor informaţionale. Obiectivul întrevederii a constituit o prezentare generală cu privire la capacităţile SAP în domeniul administrării fiscale, subiecte ce ţin de serviciile prestate de Compania SAP şi înaintarea propunerilor şi soluţiilor pentru instituţiile din domeniu.

Uniunea Europeană ar putea oferi 5 milioane de euro pentru a suplini Fondul de subvenţionare a agriculturii. Despre aceasta a anunţat ieri ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, în cadrul unei conferinţe de presă.

Cunoscută în ultimii ani drept cea mai dinamică economie europeană, Polonia are ce împărtăşi din experienţa ei oamenilor de afaceri moldoveni. Astfel, reprezentanții mai multor companii autohtone din domeniul agro-alimentar au participat, în perioada 25-28 noiembrie curent, la un forum bilateral moldo-polonez în voievodatul Lublin, Polonia. Întreprinzătorii au avut ocazia să găsească parteneri de afaceri, să înveţe cum să creeze grupuri de producători agricoli și să studieze o nouă piaţă de desfacere. Mai mult decât atât, ei au vizitat companii locale pentru a vedea cu ochii proprii cum s-au materializat investiţiile europene.

Interviu cu Frank Leyman*, Director Relații Internaționale, FEDICT, Belgia, despre agenda de Guvernare electronică belgiană. Ce este FEDICT și ce face FEDICT în domeniul e-Guvernării; Care sunt cele mai importante inițiative de e-guvernare și ce proiecte a implementat FEDICT?

Stimati cititori, tinem sa va prezentam lista întreprinderilor supuşi verificării de către Inspecţia muncii în trimestrul III 2014

Primele șase grupuri de producători agricoli din sectorul horticol au fost create oficial în cadrul proiectului Agricultura Competitivă (MAC-P), statutul juridic al acestora fiind Cooperative de întreprinzători, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA). Grupurile au fost create din 5-7 fondatori, în diferite raioane ale țării — Ștefan Vodă, Râșcani, Căușeni, Călărași și Cahul.

Camera Înregistrării de Stat a publicat statistica întreprinderilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, conform căreia, la data de 01.01.2014, Registrul de stat conţine informaţii despre 164 566 persoane juridice şi întreprinzători individuali, dintre care: 84 410 societăţi cu răspundere limitată 65 134 întreprinzători individuali 4 664 societăţi pe acţiuni 3 987 cooperative (cooperative de producţie, cooperative de consum şi cooperative de întreprinzător) 1 524 întreprinderi de stat şi municipale 1 735 organizaţii necomerciale 3 112 altele (filiale, reprezentanţe, societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită, întreprinderi de arendă, întreprinderi intergospodăreşti, colhozuri, asociaţii de gospodării ţărăneşti şi alte întreprinderi)

24 de administraţii fiscale din ţările membre ale IOTA au participat la evenimentul care vizează abordarea modalităților de utilizare eficientă a analiticii predictive și analizei intelectuale a datelor în administrația fiscală. Scopul atelierului vizează atît modul în care analiza intelectuală a datelor poate furniza o cunoaștere extinsă a bazei contribuabilului printr-o integrare sistematică și prelucrare a datelor

În secolul XXI tehnologiile informaționale au devenit pentru fiecare cetățean un element indispensabil şi influent al vieții cotidiene. Datorită impactului pozitiv, inovațiile tehnologice devin mai eficiente, mai inteligente şi influențează benefic asupra sporirii calității vieții. Pentru a corespunde cerințelor contemporane, fiecare instituție publică, indiferent de domeniul în care activează, utilizează diferite sisteme informaționale pentru optimizarea proceselor interne şi externe, dispune de un web-site, care a devenit astăzi un mijloc accesibil de comunicare cu publicul larg, astfel instituțiile publice devin mai performante, mai transparente, mai dinamice, cinstite şi responsabile față de nevoile cetățenilor. Dorința principală, în era informației, este transformarea administrării publice multi-departamentale, multi-ierarhice şi orientate spre control în una inteligentă, orientate spre servicii şi centrată pe nevoile clientului.

Două pietre de temelie a oricărei organizaţii sunt oamenii şi procesele. Dacă persoanele sunt motivate să lucreze din greu, pînă cînd procesele de lucru sunt împovărătoare şi cele neesenţiale sunt încă prezente, performanţa organizaţiei va fi una scăzută. Remodelarea proceselor de lucru (Business Process Reenginering — BPR) este cheia transformării modului în care oamenii lucrează1.

Prestarea serviciilor în era comunicaţiilor moderne presupune prelucrarea calitativă şi operativă a unor volume considerabile de apeluri telefonice şi, respectiv, abordări complexe asupra compartimentului dat. Lipsa timpului şi a resurselor umane deseori se răsfrâng negativ asupra calităţii recepţionării apelurilor de intrare de la potenţialii clienţi şi parteneri. Comunicarea permanentă şi tratamentul profesionist, primit în timpul unei conversaţii telefonice de informare şi consultare, între companie şi cetăţeni, care, de regulă, sunt despărţiţi spaţial şi temporar, este o necesitate, deoarece o informare corectă şi promptă provoacă modificări în mentalitatea şi atitudinea cetăţenilor. Dacă aceste probleme nu sunt soluţionate în timp rezonabil, compania furnizoare se va confrunta întotdeauna cu o serie de probleme, ce inevitabil va duce la pierderea încrederii cetăţeanului în capacităţile companiei de ai satisface cerinţele sale. Soluţia menită să rezolve această problemă o constituie formarea şi gestionarea unui Centru de Asistenţă şi Contact (call-center)ca un serviciu pus la dispoziţia cetăţeanului. Companiile, care înţeleg acest lucru şi acordă o atenţie deosebită acestui aspect, ating un nivel înalt de informatizare şi interacţiune cu cetăţeanul.