Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Profesia de administrator al insolvabilității implică efectuarea şi întreprinderea unui spectru larg de acțiuni complexe care, la rândul lor, predefinesc din start o multitudine de atribuții şi drepturi pentru administrator şi lichidator. Astfel, în art. 66 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 sunt stabilite  atribuțiile administratorului sau lichidatorului în cadrul procedurii de insolvabilitate.     Conform prevederilor art. 66 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 149/2012, administratorul şi lichidatorul are atribuția de

Proiectul de modificare a Legii privind piața produselor petroliere a fost aprobat ieri, 24 august 2021, în lectură finală în cadrul ședinței Parlamentului.    Potrivit proiectului,  ANRE va stabili prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard în fiecare zi lucrătoare. Acestea vor fi valabile cu începere de la ora 00:01 pentru ziua/zilele următoare celei/celora în care au fost stabilite. Prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard se vor publica pe pagina web  oficială a ANRE.  

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru extragerea mineralelor utile sunt beneficiarii subsolului – persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care efectuează extragerea mineralelor utile (art.307 din Codul fiscal). [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu modificările efectuate în Codul fiscal prin Legea nr.60 din 23.04.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 108-109 din 25.04.2020, în vigoare din 01.01.2021]

Darea de seamă la taxa pentru extragerea mineralelor utile se prezintă de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare. [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu modificările efectuate în Codul fiscal prin Legea nr.60 din 23.04.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 108-109 din 25.04.2020, în vigoare din 01.01.2021]

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Contractul individual de muncă (CIM), conform art. 45 din Codul muncii (CM), este o înţelegere dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de CM,

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 august 2021, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 136 din 19 august 2021, cu privire la modificarea și abrogarea unor acte normative. Este vorba despre documentul ce prevede revizuirea cadrului normativ secundar care reglementează metodologia de analiză a riscurilor la efectuarea controlului în domeniul raporturilor de muncă, precum și cel al securității și sănătății în muncă de către Inspectoratul de Stat al Muncii.  Reamintim că anul trecut, funcția de control în domeniul siguranței ocupaționale a fost retrasă de la 10 organe de control sectoriale (ANSA; APCSP, ANSP; IPM, ANTA, AAC, AN,  ANRE, ANRCETI, AST), fiind atribuită exclusiv în competența Inspectoratului de Stat al Muncii.

Cererile de înregistrare cu statut de șomer vor putea fi depuse în regim online, iar evidența electronică a persoanelor înregistrate cu acest statut și a beneficiarilor de ajutor de șomaj va putea fi efectuată prin intermediul sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SIA ÎSȘ). Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului sistemului și a Regulamentului privind organizarea și funcționarea acestuia a fost aprobat în ședința Executivului din 3 noiembrie curent.   Prin instituirea acestui sistem autoritățile urmăresc asigurarea necesităților informaționale ale actorilor implicați în procesul de înregistrare cu statut de șomer și stabilirea dreptului la ajutor de șomaj.

Necesitatea implementării raportării informațiilor privind impozitul pe venit în cadrul Uniunii Europene (UE) a fost stabilită de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2019, prin care a fost subliniată necesitatea unei raportări publice pentru fiecare țară în parte ca mijloc de creștere a transparenței entităților și de consolidare a controlului public.

Transferul Comisiei de certificare – organul colegial instituit pentru atribuirea statutului de utilitate publică organizațiilor necomerciale – din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Agenției Servicii Publice este obiectul proiectului hotărârii de Guvern pentru modificarea HG nr. 266/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei, care a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Proiectul a fost elaborat pentru executarea art. 27 din Legea nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale, conform căruia Guvernul urmează să-și aducă în concordanță cu legea dată actele sale normative într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii.

Proiectul Codului vamal a fost aprobat în cea de-a doua lectură, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 13 august curent.  Documentul urmează să fie votat în cea de-a treia lectură, finală, și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.  Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

Organele de control au obligația de a acorda suport consultativ persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător, în vederea aplicării corecte și unitare a prevederilor legislației, stabilește Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 ce prevede modificarea unor acte normative, numită și legea prevenției. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 mai curent și are ca scop protejarea micului business de anumite impedimente în desfășurarea activității.   Astfel, Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător a fost completată cu un articol ce va reglementa prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului.

Termenul de activitate a Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița” ar putea fi extins cu încă 20 de ani. Proiectul de lege ce prevede extinderea termenului de funcționare, precum și garantarea unor condiții clare de activitate a rezidenților ZAL, este inclus pe agenda Parlamentului.   Conform Legii nr.626/1995, ZAL ”Tvardița” a fost instituită pe un termen de 30 de ani, însă autorul proiectului propune ca acest termen să constituie 50 ani, fiind extins până în anul 2045.

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu. 

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada lunilor ianuarie – iulie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 9 869 contracte de locațiune/chirie.