Se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor în limita maximă a plafonului mediu de 65 de lei (fără TVA) per angajat/zilier pentru fiecare zi efectiv lucrată. Acest plafon valoric se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare suportate de către angajator/beneficiarul de lucrări pentru transportul organizat al angajaţilor/zilierilor şi numărul de angajaţi/zilieri transportaţi în decurs de o lună înmulţit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a angajaţilor/zilierilor, prevede noua redacție a Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător

În conformitate cu art.104 lit.a) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaționale de mărfuri (inclusiv de expediție) şi pasageri, serviciile de transport internațional

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Conform modificărilor la Codul fiscal, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2023, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 12 mii de lei (până la 1 ianuarie 2023 – 6000 de lei).

În luna aprilie 2022, angajatei întreprinderii, care se află în concediu de îngrijire a copilului, i s-a acordat ajutor material cu ocazia sărbătorilor pascale, iar începând cu luna , aceasta a revenit la serviciu din concediu de îngrijire a copilului, în care s-a aflat începând cu anul 2021.

Agentul economic desfășoară activitate economică prin intermediul unui magazin mixt

Are dreptul plătitorul TVA la deducerea TVA în baza facturii fiscale primite de la furnizorul care a procurat-o în modul stabilit de la organul autorizat, dar a fost înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale mai târziu de termenul stabilit de art.1181 al Codului fiscal?

În Monitorul Oficial de astăzi, 8 aprilie curent, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 43 din 31 martie 2022 cu privire la modificarea Clasificaţiei bugetare. În continuare publicăm documentul integral. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON:

Prevederile pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020 extinde termenul obligațiilor fiscale pentru: — întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, urmează să declare și achite impozitului pe venit, impozitului pe bunuri imobiliare, impozitul funciar și taxele locale pentru anul 2019 — pînă la 25 aprilie 2020;

Proiectul Codului vamal a fost aprobat în cea de-a doua lectură, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 13 august curent.  Documentul urmează să fie votat în cea de-a treia lectură, finală, și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.  Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

O persoană juridică din RM, rezidentă a Moldova IT Park, încheie un contract de muncă (CIM) cu o persoană fizică – cetățean român, nerezident, care își va îndeplini obligațiile de muncă la distanță (de la domiciliul său din România). Va fi calificată munca nerezidentului angajat prin CIM drept import de servicii și urmează sau nu angajatorul să achite TVA pentru acestea?

Deseori, în conținutul actelor legislative și normative în vigoare, se utilizează expresiile „instituțiile publice” și „instituțiile bugetare” cu același înțeles sau ca sinonime. Acest fapt implică mai multe neînțelegeri, în cazul în care le utilizăm în limbajul finanțelor publice și modului de gestionare

Termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale şi de achitare a obligaţiilor aferente taxelor locale pentru trimestru I al anului curent se extinde până la 25 iulie 2020 pentru entitățile care şi-au sistat total sau parţial activitatea în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a Republicii Moldova. Această decizie a fost aprobată de CSE prin derogare de la prevederile Codului fiscal și a intrat în vigoare astăzi, 10 aprilie. Amintim că, inițial această măsură de susținere a mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice a fost inclusă în Legea nr.56 adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii față de Parlamentul RM, însă, în rezultatul suspendării acțiunii Legii de către Curtea Constituțională, mediul de afaceri

La data de 14.03.2024, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul SFS nr. 73/2024, prin care au fost operate un șir de modificări la Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr. 352/2017 (Instrucțiune). Unele dintre cele mai importante modificări operate prin Ordinul nominalizat

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

Începând cu 1 aprilie 2025, transportatorii rutieri vor fi obligați să transmită, în format electronic, informații despre mărfurile destinate UE sau aflate în tranzit prin statele UE, prin intermediul Sistemului de Control al Importului (ICS2). Această declarație vamală de import (ENS) trebuie depusă înainte de sosirea mărfurilor la punctele vamale. Noile cerințe se aplică inclusiv transportatorilor de colete poștale

 Potrivit art. 901 alin.(35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Entitățile din agricultură utilizează în practică documente primare învechite, care nu corespund întocmai proceselor tehnologice actuale și, ca consecință, în baza unor și acelorași date la una și aceeași entitate pot fi obținute diferite rezultate aferente costului produselor și activelor biologice adiționale etc.

Va beneficia persoana fizică de facilitatea  aferentă locuinței de bază, în cazul în care aceasta a vândut un apartament în care a locuit 8 ani, dar în luna precedentă încheierii contractului de vânzare-cumpărare și-a stabilit o altă viză de reședință? Conform art. 20 lit. y)3 din Codul fiscal veniturile obținute de persoanele fizice rezidente (cetățeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinței de bază reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Persoanele juridice de drept public sau privat, precum și persoanele fizice vor putea depune rapoartele în adresa instituțiilor de stat prin intermediul Ghișeului unic de raportare, care va constitui punctul comun de acces al procesului de raportare la nivel național.