Tichetele de masă trebuie privite ca un pas al statului în întâmpinarea mediului de afaceri din Moldova. Declaraţia a fost făcută în cadrul interviului publicat de revista „Bănci & Finanțe — PROFIT”, cu genericul „Tichetele de masă – motorul capitalismului?”, de economistul IDIS «Viitorul», Veaceslav Ioniță, care susține că mediul de afaceri din Republica Moldova de mult timp a discutat subiectul cu privire la introducerea conceptului de „pachet social”.

Moldova își propune să valorifice plenar oportunitățile Programului de cooperare transfrontalieră, elaborat în contextul aprobării de către Parlamentul și Consiliul European a instrumentului european de vecinătate, valabil pentru ciclul bugetar 2014- 2020. Republica Moldova este inclusă în lista statelor partenere ale acestui instrument.

După ce în luna ianuarie Petru Maleru și-a dat demisia din funcția de director al Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare anunță concurs privind ocuparea cestei poziții.

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Măsurile aprobate anterior de către autorități și ONG privind combaterea consumului de tutun și a impactului fumatului asupra stării de sănătate a populației au dat primele rezultate. Nu se mai fumează în baruri și restaurante, pe coridoarele multor instituții, se fac eforturi pentru a amenajarea locurilor speciale pentru fumat. Totuși, reducerea consumului de tutun necesită perseverență și eforturi în continuare.

Afirmația a fost enunțată în cadrul conferinței finale a proiectului regional cu genericul Ecologizarea economiei în Vecinătatea Estică EaP – Green, componenta achiziții publice durabile, care a avut loc astăzi. În cadrul evenimentului au fost discutate perspectivele de dezvoltare a sectorului de achiziții publice durabile în țara noastră, precum și prezentate practici internaționale în acest sens.

Membrii Cabinetului de miniştri au aprobat, astăzi, proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative pentru realizarea politicii fiscale, vamale și bugetare pentru anul 2016.

Implementarea Strategiei Naționale de Descentralizare a fost prelungită de Guvern până în 2016. Valentin Guznac, Secretar general-adjunct al Guvernului a menționat că în perioada anilor 2012- 2015 au fost implementate doar 50 la sută din acțiunile preconizate în cadrul acestei importante reforme.

Circuitul documentelor și înregistrărilor în cadrul administrației publice centrale de specialitate (ministerelor) va fi efectuat în curând în format electronic. În acest scop Guvernul prevede instituirea Sistemului informațional de gestiune electronică a documentelor și înregistrărilor, SIGEDIA.

Agentul economic „Octobus” SRL în legătură cu îmbolnăvirea copilului minor al unuia dintre angajații său, dat fiind faptul că acesta este unul din angajații cu cea mai mare vechime în muncă în companie, a hotărât să achite costul unei foi de odihnă la sanatoriu pentru copilul acestuia.

În cadrul activităţilor de control desfăşurate de către inspectorii Serviciului Vamal în zonele de competenţă, în perioada 08 — 14 februarie 2016 au fost înregistrate 99 cazuri contravenţionale și aplicate amenzi în sumă de peste 221 mii lei.

În perioada 19 — 20 iunie 2017 s-a desfășurat prima ședință consacrată lansării Proiectului de Modernizare a Administrării Fiscale ,,TAMP”. La eveniment au participant echipaServiciului Fiscal de Stat, cea a Ministerului Finanțelor, a Băncii Mondiale, precum și alți parteneri de dezvoltare ai Serviciului Fiscal de Stat. Ședința a fost deschisă de Directorul SFS, Serghei Pușcuța. În cadrul luării sale de cuvânt el a subliniat: ”Aș dori să-mi exprim gratitudinea față de Banca Mondială, pentru asistența ce ne-o oferă la modernizarea administrării fiscale, Ministerului Finanțelor pentru suportul și susținerea în promovarea reformelor, precum și partenerilor și colegilor care ne sunt alături în munca depusă zi cu zi în scopul îmbunătățirii eficienței administrării fiscale.”

Serviciul Fiscal de Stat a acumulat 315,5 mil. lei la bugetul public național din taxele achitate de persoanele fizice drept impozit pe bunurile imobiliare. Planul stabilit pentru anul 2017 constituie 426,2 mil. lei, iar reieșind din suma încasată până la 30 iunie, circa 75% din populația țării a achitat deja această taxă.

Contribuabilii, care desfășoară activitate de întreprinzător nu vor mai fi obligați să utilizeze pentru ducerea evidenței financiare, contabile, fiscale automatizate numai acele sisteme informaţionale computerizate și softuri pentru maşinile de casă şi control, certificate de către Comisia de certificare a Ministerului Finanțelor.

Cum se calculează dobînda de întârziere în caz de reţinere, din vina angajatorului, a plăţilor datorate salariatului? Care este cuantumul şi de către cine urmează să fie stabilite în cazul în care plăţile datorate nu sunt achitate până la pronunţarea unei hotărâri irevocabile de către instanţa de judecată şi de către cine urmează să fie calculată dobânda de întârziere după pronunţarea instanţei de judecată în cazul în care angajatorul nu achită în termen suma stabilită de către instantă?

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap.101, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18.

Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Controlul fiscal este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat şi/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței acestora, la fața locului şi/sau la oficiul acestora.

Revizuirea statutului juridic al IFPS şi al inspectoratelor fiscale teritoriale şi crearea unui organ unitar de administrare fiscală – Serviciul Fiscal de Stat cu statut de persoană juridică constituie obiectivul principal ce rezultă din proiectul legii ”Privind Serviciul Fiscal de Stat”, publicat pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor.

Guvernul a dat aviz pozitiv proiectului de lege privind modificarea art. 7 al Legii cu privire la întreprinderea de stat din 16 iunie 1994. Documentul este o inițiativă legislativă a unui grup de deputați și se referă la componența consiliilor de administrație a ÎS.