Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

La 31 ianuarie 2020, datoriile cu termen de achitare expirat (arierate) au constituit 42,4 mil. lei, dintre care în bugetul de stat – 1,8 mil. lei (4,2% din total) și în bugetele locale – 40,6 mil. lei (95,8%), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Astfel, comparativ cu situația de la începutul lunii ianuarie, arieratele s-au majorat cu 87,6 % sau cu 19,8 mil. lei.

Autoritățile vor depune efort pentru sporirea gradului de implicare a întreprinderilor mici și mijlocii în lanțul valoric, implementarea noilor instrumente de susținere a femeilor în afaceri din domeniul agricol, precum și pentru promovarea învățământului dual. Acțiunile sunt incluse în Planul naţional de acţiuni pe anul curent pentru implementarea Strategiei naţionale privind ocuparea forţei de muncă pentru anii 2017-2021. În Monitorul Oficial din 22 mai curent a fost publicată Hotărârea nr. 290 a Guvernului RM din 13 mai 2020 cu privire la aprobarea documentului ce conține circa 70 de acțiuni ce urmează a fi implementate în limitele mijloacelor financiare alocate.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 15.1: Tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative Care este tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative, în conformitate cu articolul 1 din Acord? Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz: Rabaturile cantitative reprezintă reduceri ale preţului mărfurilor, care sunt acordate de vânzător clientului său în funcţie de cantităţile cumpărate într-o perioadă determinată.

Operatorii din domeniul alimentar vor prezenta declarația nutrițională, ce va conține în mod obligatoriu informații referitoare la valoarea energetică, cantitatea de grăsimi, acizii grași saturați, glucide, zaharuri, proteine și sare începând cu 12 iulie 2021. În Monitorul Oficial din 20 martie a fost publicată Legea nr. 31 din 27 februarie 2020 pentru modificarea Legii nr.279 /2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

Guvernul Japoniei va oferi țării noastre un credit preferențial în valoare de peste $18,647 mil. prin intermediul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA) pentru implementarea proiectului Modernizarea tehnicii și a echipamentului agricol. În Monitorul Oficial din 27 martie Executivul a publicat Hotărârea nr. 174 din 25 martie 2020 pentru iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării Acordului, întocmit prin schimb de note, dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei privind acordarea unui împrumut, precum și Hotărârea nr. 175 din 25 martie 2020 cu privire la aprobarea semnării

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului menționat, din înstrăinarea valorilor mobiliare. Astfel, persoana juridică nu are obligația să rețină un impozit din plățile efectuate în folosul persoanei fizice de la achiziționarea valorilor mobiliare.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) din Codul fiscal, nu se reține în prealabil impozitul conform alin.(2), din plăţile efectuate în folosul deţinătorilor de patente de întreprinzător. (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 din Codul fiscal, prin Legea nr.171 din 19.12.2019, în vigoare din 01.01.2020, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019)

Serviciul Fiscal de Stat va putea comercializa bunurile sechestrate prin licitație cu strigare sau cu reducere. În Monitorul Oficial din 3 iulie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 424 din 24 iunie 2020 pentru modificarea Regulamentului cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate).   Modificările au drept scop îmbunătățirea procedurii de organizare și desfășurare a evaluării și valorificării bunurilor sechestrate, anterior fiind constatate lacune în procesul de aplicare a normelor existente.

În anul 2019 produsul intern brut (PIB) a constituit 210,1 mld. lei, în creștere cu 3,6% faţă de anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB au contribuit următoarele activități economice: • Construcțiile (+1,3%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB • Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transportul și depozitarele; activitățile de cazare și alimentație publică (+1,2%), cu o pondere de 21,8% la formarea PIB

Din 16 aprilie 2020 se diminuează cu 2,5 p.p. norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrasede băncile comerciale în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și se stabilește în mărime de 38,5 % din baza de calcul. Aceasta va fi valabilă 15 mai 2020. În același timp, se majorează cu 1,0% norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru perioada 16 aprilie 2020 – 15 mai 2020 de aplicare a rezervelor obligatorii în valută liber convertibilă, fiind stabilită în mărime de 21,0% din baza de calcul.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin.(1), pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul respectiv sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia:   a)conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere sau din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi impozabile cu T.V.A. în sumă de până la 1,2 milioane de lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depăşesc 50% din totalul livrărilor;

Notificările și înștiințările participanților la procesul insolvabilității, precum și dispozitivul  hotărârilor şi al încheierilor instanței de insolvabilitate se vor publica în Registrul cauzelor de insolvabilitate.   În Monitorul Oficial din 14 august 2020 a fost publicată Legea nr. 141 din 16.07.2020 pentru modificarea Legii insolvabilității.  

Întreprinderile din domeniul turismului, în lipsa unor prevederi exprese specifice în SNC, se confruntă cu multiple incertitudini ce țin de aplicarea metodologiei evidenței contabile. În același timp, în noul IFRS 15 se regăsesc prevederi care, fiind aplicate de entitățile din domeniul turismului, ar putea constitui soluții contabile pentru acestea. În cel mai proaspăt număr al revistei „monitorul.fisc.md” este publicat articolul „Servicii turistice – soluții contabile prin prisma standardelor internaționale de contabilitate”, care este o încercare de a formula unele propuneri la subiect de autorul nostru fidel, Veaceslav Ciobanu.

Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre pentru modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Documentul a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial. Vor avea dreptul să presteze muncă prin cumul conform specialităţii în volum de până la 0,5 salariu de medic personalul de conducere și cercetătorii ştiinţifici din cadrul IMSP, în cazul funcţiei vacante de medic specialist. În același timp, cumulul a două funcţii de conducere este interzis.

Salariații își vor putea îndeplini atribuțiile specifice ocupației, funcției sau meseriei pe care o deține în alt loc decât cel organizat de angajator, folosind inclusiv mijloace din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Codul muncii este completat cu prevederi ce reglementează munca la distanță. Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative este publicată în Monitorul Oficial din 26 mai curent și a intrat în vigoare. Potrivit acesteia, salariații cu munca la distanță sunt cei care au încheiat un contract individual de muncă sau un acord suplimentar la contractul existent, care conțin clauze de muncă la distanță.

Subdiviziunea de audit intern evaluează cel puțin o dată la trei ani procesele cu risc sporit din domeniile financiar-contabil, achizițiilor publice, administrării activelor și tehnologiilor informaționale. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 557 din 19 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern și a Cartei de audit intern. Astfel, Codul etic conține principii şi reguli de conduită ce se aplică persoanelor care efectuează auditul intern în sectorul public. Acesta prevede că, înaintea demarării misiunii de audit intern, persoanele care efectuează auditul completează Declaraţia de interese, prin care oferă informaţii despre funcţiile sau interesele deținute în raport cu unitatea auditată.

COVID-19 a început să afecteze piața muncii spre sfârșitul trimestrului I al anului, când numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1% din numărul total al populației ocupate (806,3 mii persoane), potrivit datelor  publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de persoane declarate afectate de pandemie, majoritatea – 60,6% nu au lucrat deloc sau au absentat de la locul de muncă. În același timp, 28,4% au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, 25,5% au lucrat mai puține ore pe săptămână și 8,0% au fost transferați la program de lucru parțial.  

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în