Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale în anul 2018 vor constitui 19 247 518,1 mii lei, în creștere cu 9,9% față de anul trecut, iar cheltuielile sunt stabilite în mărime de 19 312 518,1 mii lei. Legea asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017.

Serviciul Fiscal de Stat a inițiat la finele anului 2019 lucrările de dezvoltare a sistemului informațional automatizat „e-Factura”. Lucrările de îmbunătățire a sistemului, planificate a fi realizate de către Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2020, de comun cu I.P. „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”, vor contribui la majorarea numărului de utilizatori ai sistemului și utilizarea pe larg a acestuia, în special pentru procesul de achiziții publice.

Ieri, 25 iunie 2019, a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Ala Nemerenco, ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi preşedinte al Consiliului, a comunicat subiectele ce urmează a fi examinate. Primul subiect a fost reorganizarea procesului de stabilire, calculare şi plată a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă prin preluarea responsabilităţilor angajatorului, în contextul dezvoltării implementării portalului certificatelor de concediu medical. Începând cu 1 iulie 2019, Casa Naţională de Asigurări Sociale va prelua stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. În prezent, se finalizează procesul de elaborare şi implementare a modulului “Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă”.

O persoană fizică cetățean confecționează obiecte de artizanat din lemn. Are dreptul aceasta să desfășoare activitatea respectivă înregistrându-se în activitate independentă? Sunt anumite restricții dacă persoana fizică obține și alte venituri (salariu, dobânzi etc.)?

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

În ultima ședință plenară din sesiunea de primăvară, Parlamentul a adoptat în prima și a doua lectură modificări la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2019, precum și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Astfel, BASS în 2019 va fi format din venituri în sumă de 21 869 879,9 mii lei, în creștere cu 137107,8 mii lei. La capitolul contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, veniturile se majorează cu 813560,9 mii lei și vor constitui 13583600,0 mii lei.

În anul 2018 veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt preconizate în sumă de 19 247 518,1 mii lei, cu o creștere față de anul curent cu 9,9%.

Pe parcursul lunii mai 2019, Direcția generală comerț, alimentație și prestări servicii a Primăriei municipiului Chișinău a eliberat 851 autorizații de comerț. Totodată, doar în primele zece zile ale lunii iunie, au fost eliberate 224 de autorizații. În conformitate cu prevederile art. 13, pct. 6, lit. c) al Legii cu privire la comerțul interior, pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ, comercianţii trebuie să notifice autoritatea administraţiei publice locale.

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

Casa Naţională de Asigurări Sociale, împreună cu comitetul sindical al angajaţilor, a organizat adunarea de totalizare a activităţii instituţiei pentru anul 2018. Instituţia responsabilă de gestionarea mijloacelor financiare din domeniul social a finalizat anul precedent cu indicatori buni: veniturile încasate la bugetul asigurărilor sociale în anul 2018 au atins volumul de 19,8 mld. lei, în creştere cu 11,1% faţă de nivelul acestora din anul 2017. De asemenea, toate tipurile de prestaţii sociale au fost finanţate în termen şi plătite celor 1,2 mil. de beneficiari în volum deplin.

Persoanele care lucrează permanent cu informaţii atribuite la secret de stat, vor avea un spor la salariu, în funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor la care au acces, în mărime de până la 10 % din salariul de bază. Totodată, acest spor nu se va acorda angajaților din unitățile bugetare, dacă actele normative în domeniul salarizării în sectorul bugetar nu prevăd altfel. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea mai multor acte legislative, în scopul ajustării normelor în vigoare cu Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care stabilește componentele salariului lunar în acest sector, fiind exclus sporul pentru păstrarea secretului de stat, prevăzut de sistemele anterioare.

În anul precedent la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 19790305,4 mii lei, cu 161340,6 mii lei mai mult decât suma precizată, ceea ce reprezintă o executare de 100,8%, potrivit Raportului privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anul 2018. În același timp, cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462 mii mai puțin decât prevederile bugetare sau la nivel de 99%. Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul anului 2018 a constituit 363802,6 mii lei.

Până la 31 iulie 2019 agenții economici încă mai pot depune cereri pentru subvenționarea locurilor de muncă nou create, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Amintim că aceste subvenții sunt o formă a ajutorului de stat acordată beneficiarilor — persoanele juridice private care practică activitate de întreprinzător în RM şi asigură creșterea efectivului de salariați de cel puțin 100 de persoane în anul de raportare pentru bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani şi peste 45 de ani şi femei de toate vârstele, care va fi menținut pe o perioadă de cel puțin trei ani de la ultima tranșă de plată a subvenției, precum şi a salariului mediu lunar la nivel de 75% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie.

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Organizațiile necomerciale, activitatea profesională în sectorul justiției, întreprinderile cu statut de persoană juridică și întreprinzătorii individuali, dar și persoanele fizice cetăţeni ai RM vor fi supuse înregistrării de stat de entitățile abilitate cu acest drept, anterior fiind indicată Agenția Servicii Publice. Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO de vineri, 19 aprilie, Ordinul nr.142 din 29 martie curent cu privire la modificarea Instrucțiunii privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352 din 28 septembrie 2017. Totodată, Ordinul prevede că, pentru persoanele fizice nerezidente (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice nerezidente care nu dispun de obiecte impozabile pe teritoriul RM şi nu au obligaţii fiscale, codul fiscal va reprezenta seria, numărul și codul indicat în

Partea I.   În prima parte a acestui articol au fost prezentate tipurile documentelor în conformitate cu Indicatorul documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile RM, documente întocmite în urma activităţii administrative, evidenţa şi dările de seamă, administrarea resurselor de muncă (cu subcapitolele respective).  În continuare oferim partea II a articolului.   В первой части этой статьи были представлены виды документов в соответствии с Перечнем типовых документов и сроков их хранения для органов публичного управления, учреждений, организаций и предприятий РМ, документы, образующиеся в управленческой деятельности, учет и отчетность, управление трудовыми ресурсами, с соответствующими подразделами. Далее представляем часть II статьи.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Prim-ministrul Pavel Filip a convocat în şedinţă conducătorii structurilor responsabile de implementarea reformei sistemului de pensii. Responsabilii de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi de la Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) au informat despre acţiunile realizate şi paşii următori în implementarea reformei sistemului de pensii.

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau