În conformitate cu art. 104 lit. c1) din Codul fiscal cota zero a T.V.A. se aplică la importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate:

În conformitate cu prevederile art.1011 alin.(1) din Codul fiscal, subiecţii impozabili care, începînd cu 1 ianuarie 2012, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale, cu excepţia investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri şi în mijloace de transport (de la poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333), şi sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA, beneficiază de dreptul la restituirea TVA aferent acestor investiţii.

În conformitate cu dispozițiile art. 108, alin. (1) din CF, data obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5), (6) şi (7) din articolul menționat. În acest context, alin. (5) stabilește că data obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Dacă plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data primirii plăţii.

La data de 13.03.2013, SRL „M..M..” a depus cerere de chemare în judecată împotriva IFS mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamantul SRL „M..M..” a indicat că, la data de 04 ianuarie 2013, în baza deciziei privind inițierea controlului fiscal nr. 11063 din 28.12.2012, pîrîtul a efectuat un control fiscal cameral prin metoda verificării tematice, privind corectitudinea trecerii în cont a sumelor T.V.A. aferente procurărilor înregistrate în luna septembrie 2012 de la „R...-C...” SRL, în urma căruia s-a stabilit diminuarea T.V.A. în sumă de 195 913 lei.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din 23.12.2013 (publicată în MO nr. 320-321 din 31.12.2013), au fost operate modificări la art. 20 lit. y1) din CF.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a elaborat proiectul Ordinului „Privind modificarea şi completarea Ordinului IFPS nr. 16 din 14.01.2013 2013 ,,Cu privire la stabilirea modului, structurii şi termenelor de prezentare a informaţiei de către subiecţii nominalizaţi în art. 22611 din Codul fiscal”

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) al Legii nr. 135-XVI din 14.06.2007 „Privind societăţile cu răspundere limitată”, reprezentanţa este o subdiviziune separată a societăţii, care este situată în afara sediului societăţii, reprezintă şi apără interesele ei şi nu este în drept să desfăşoare activitate de întreprinzător. Astfel, reprezentanţa persoanei juridice străine îndeplineşte doar o condiţie din art. 290 alin. (1) al Codului fiscal, deoarece are bază impozabilă, însă nu şi calitatea de întreprinzător. În această ordine de idei, este sau nu reprezentanţa străină subiect al impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului, respectiv, are sau nu obligaţia de a achita aceasta taxa pentru amenajarea teritoriului?

În conformitate cu prevederile art.93 pct.18) din Codul fiscal, investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă cheltuieli efectuate de către agenţii economici în legătură cu procurarea şi/sau crearea activelor pe termen lung, destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii activelor pe termen lung.

Analiza practicii internaționale denotă faptul, că utilizarea documentelor primare cu regim special în calitate de formular imprimat pe hîrtie cu însemne de protecție, reprezintă mai degrabă o excepție decît o regulă generală. Astfel, în Republica Slovacă, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Norvegia, Kazahstan, Suedia, Marea Britanie, Polonia, Austria, Germania, Italia, Cehia, Lituania, Latvia, România se utilizează formulare (invoice-uri) imprimate de către entități, fiind stabilite anumite cerințe privind informația care urmează a fi reflectată în acestea, fără a stabili cerințe în partea ce ține de semnele de protecție pentru hîrtie.

La 15 aprilie 2012 între persoane fizice a fost încheiat un contract de vînzare-cumpărare a unui teren pentru construcții de 0,6 hectare. Dar, conform contractului, cumpărătorul trebuie să achite în întregime plata pentru lotul de pămînt procurat pînă la 01.01.2014, în caz contrar dreptul de proprietate al cumpărătorului se va anula. Contractul de vînzare-cumpărare a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Conform extrasului din Registru, în secțiunea II „Dreptul de Proprietate asupra bunului imobil”, în calitate de „proprietar” se indică inițial vînzătorul și apoi cumpărătorul. Iar la cumpărător figurează „condiţia rezolutorie”: achitarea costului pînă la 01.01.2014. În cazul dat, cui îi revine obligația de a achita impozitul pe bunurile imobiliare aferent terenului pentru construcții? Cumpărătorului sau vînzătorului?

Potrivit explicaţiilor Ministerului Finanţelor, în cazul remorcilor, taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova urmează a fi calculată şi achitată reieşind din capacitatea de ridicare înscrisă în certificatul de înmatriculare şi cota impunerii în mărime de 180 lei pentru fiecare tonă, stabilită în pct. 3 al Anexei nr. 1 la Titlul IX al Codului fiscal.

Recent a fost efectuat un studiu statistic pentru stabilirea gradului și intensității utilizării serviciilor electronice fiscale. Drept urmare, au fost identificate 3 servicii cel mai des utilizate. „Contul curent al contribuabilului” – un instrument ce permite accesarea on-line a informaţiilor despre obligaţiile fiscale ale contribuabilului şi verificarea statutului curent al tuturor restanţelor sau supraplăţilor la Bugetul Public Naţional.

Pornind de la cadrul juridic al activităţii biroului individual al mediatorului şi a biroului asociat de mediatori, comunicăm că acesta este reglementat de Legea cu privire la mediere nr. 134-XVI din 14.06.2007 (publicată în MO din 07 decembrie 2007, nr. 188-191/730) (în continuare — Lege).

Aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice de SFS a început în anul 2013 pentru perioada anului 2012. Pînă în prezent, au fost supuse verificărilor fiscale cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului 33 persoane fizice, din care pe parcursul trimestrului I al anului curent au fost finisate 7 controale fiscale.

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. h) din CF, în venitul brut se includ şi veniturile sub formă de royalty (redevenţe). Totodată, în conformitate cu prevederile art. 901 din CF, persoanele specificate la art. 90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 12% din royalty achitate în folosul persoanelor fizice.

Declaraţia precompletată (pre-filled income tax return) este un mecanism, care e unul inovativ pentru Republica Moldova, dar destul de răspîndit în ţările Uniunii Europene. În cele ce urmează, se va efectua o analiză-expres a situaţiei la zi vizavi de oportunitatea implementării acesteia în Republica Moldova.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili În contextul modificărilor efectuate în Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative // Monitorul Oficial Nr. 13-14 din 13.01.2012//, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat comunică. Prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 din Codul fiscal a fost exclus art. 1121, fiind abrogată prevederea care stabilea dreptul contribuabililor de a se înregistra în calitate de plătitor al T.V.A. în baza investiţiilor capitale efectuate.

Pînă la operarea modificărilor, în conformitate cu prevederile art. 20 lit. y) din CF, veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),

În localitatea „X” sunt înregistraţi mai mulţi agenţi economici care practică activitate de morărit. Această activitate constă în prelucrarea produselor cerealiere (grîu, porumb, etc.) ale persoanelor fizice contra plată, cu eliberarea bonului fiscal. Urmează a fi incluse unităţile prin intermediul cărora se prestează astfel de servicii la categoria unităţilor de comerţ şi, respectiv, există în acest caz obligaţia de achitare de către agenţii economici a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială? În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) al Codului fiscal, subiecţi ai impunerii cu această taxă apar persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială.

La situaţia din 31 decembrie 2011 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 15 929,6 mil.lei, ceea ce reprezintă 98,8% faţă de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează: