Persoana fizică „A”, mama copilului, se află în concediu pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. Indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului este primită de tatăl acestuia. Are dreptul careva dintre părinții persoanei „A” să beneficieze de scutire pentru persoana întreținută (fiica care se află în concediu pentru îngrijirea copilului), dacă soțul acesteia deja folosește scutirea pentru soție?

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează că, potrivit pct. 35 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005, pentru perioada concediului medical ce se suprapune cu perioada de desfăşurare a activităţii de muncă se plăteşte salariul şi nu indemnizaţia. Ținând cont de prevederile legislaţiei, în cazul în care prima zi de concediu medical cauzată de boală obişnuită se suprapune cu activitatea de muncă, angajatorul, pentru prima zi de incapacitate achită salariu, iar următoarele patru zile achită indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă din mijloacele proprii.

Sistemul informațional „Cabinetul personal al contribuabililor” a fost implementat, în prim plan, pentru a asigura procesul de obținere a accesului la serviciile fiscale electronice de către contribuabili, în mod automatizat, cu excluderea deplasărilor la ghișeele de deservire ale IP CTIF și subdiviziunile SFS. Pentru accesarea sistemului, contribuabilii parcurg etapa de autentificare prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare și control MPass.   Implementarea unei metode unice de autentificare în cadrul SI de stat este reglementată de HG nr. 1090/2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass)1.

Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 pusă în aplicare la 1 ianuarie 2019 reiterează obligația entității de a ține contabilitatea și de a întocmi situațiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate și de alte acte normative, iar răspunderea pentru ținerea contabilității și raportarea financiară revine persoanei fizice (conducătorului / administratorului/ directorului/ fondatorului), cu stabilirea obligațiilor și drepturilor acesteia și care poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională și/sau penală în cazul nerespectării prevederilor legale. Ținând cont de necesitatea actualizării tipurilor de încălcări a regulilor de organizare și de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare prevăzute în Codul Contravențional (CC), este impusă expunerea art.295 din CC în redacție nouă.

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.

În nouă luni ale anului curent, numărul documentelor fiscale electronice prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către contribuabilii persoane juridice și persoane fizice prin intermediul serviciilor electronice oferite de sistemul informațional al SFS a crescut față de aceeași perioadă a anului 2018 cu 8,5% și a depășit cifra de 2,41 mil. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), care exercită funcțiile de administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, denotă că numărul documentelor fiscale prezentate în format electronic de către contribuabilii persoane juridice a sporit, față de nouă luni ale anului 2018, cu 4,2% și a constituit peste 1,7 mil., iar numărul documentelor remise de către contribuabilii persoane fizice – cu 36,2% și a atins cifra de 341,2 mii.

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat Regulamentul privind luarea la evidență fiscală/încetarea activității în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal, desfășurate de persoanele fizice rezidente (Regulament). Amintim că, acest gen de activitate a fost introdus prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019, Codul fiscal (CF) fiind completat, la Titlului II, cu capitolul 103 — „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare — produse din horticultură) ce reglementează aplicarea, subiectul și obiectul regimului, metodele de evidenţă și regimul fiscal al acestora.

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

În Monitorul Oficial nr. 199-204 din 7 august 2020 a fost publicată Legea nr. 149 din 16 iulie 2020, fiind operate modificări la Legea nr. 756/1999  asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale  (în continuare – Legea nr. 756). Una dintre modificările efectuate ține de schimbarea bazei de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale, atât cele stabilite de angajator din mijloacele proprii, cât şi cele stabilite din sursele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS).   Ținând cont de prevederile art. 14 al Legii nr. 756, pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, asiguraţii beneficiază de indemnizaţie.

O persoană fizică angajată a unui agent economic cu genul de activitate de bază realizarea de programe și care corespunde condițiilor prevăzute de art.24 alin. (21) din Legea nr.1164 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal pe parcursul anului se angajează, prin cumul, la un alt agent economic – rezident al parcului pentru tehnologia informației. Va putea beneficia această persoană fizică în continuare (la locul de muncă de bază) de facilitatea prevăzută la art.24 alin.(21) din Legea nr.1164/1997 în situația în care, potrivit art.377 alin.(2) din CF, pentru perioada aplicării impozitului unic nu pot fi acordate, conform art.33–36 din CF, scutiri şi alte deduceri referitoare la plăţile salariale achitate de rezidenţii parcurilor IT?

Care este modul de calculare a taxei pentru amenajarea teritoriului pentru subiecții impunerii care activizează în domeniul IT, în situația în care contribuabilul a devenit rezident ai parcurilor pentru tehnologia informației la sfârșitul lunii aprilie? Subiecți ai impunerii la taxa pentru amenajarea teritoriului, conform art. 290 alin. (1) lit. a) din titlul VII al CF sunt persoanele juridice sau fizice înregistrate în

Angajatorul în urma inventarierii mărfurilor din buticul comercial a constatat lipsa unui stoc de marfă de circa 15 mii lei. Ce acțiuni urmează să fie întreprinse de către angajator pentru a-și recupera prejudiciul de la vânzător? Dreptul la muncă, ca unul din drepturile fundamentale ale cetățeanului, este consacrat în art. 43 al Constituției RM. Implicarea și desfășurarea unor relaţii de muncă nu implică doar depunerea efortului de a presta munca în scopul obținerii salariului, dar implică și asumarea responsabilității salariatului de a presta munca cu diligența unui proprietar, asumându-și responsabilitatea de a compensa angajatorului prejudiciul cauzat.

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de legislație. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (Legea nr. 113/2010) poate efectua executarea silită în conformitate cu Codul de executare al RM nr. 443-XV din 24.12.2004 (CE) și alte acte normative.

Conform prevederilor art.52 alin.(1) din Codul fiscal, la organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; b) fundaţia – conform Legii nr.581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundaţii; c) organizaţia filantropică – conform Legii nr.1420-XV din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare;

Conform pct. 23, 24 și pct. 25 din Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control (anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019) bonul de casă, generat în formă electronică şi/sau emis de echipamentul de casă şi de control pe suport de hîrtie, conţine obligatoriu elemente generale pentru toate domeniile de activitate şi specifice în funcţie de domeniul de activitate.

În lunile ianuarie-octombrie ale anului curent, livrările pentru care, conform legislaţiei fiscale, este prevăzută restituirea TVA, din bugetul de stat au fost restituite 2082,4 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Restituirile sunt mai mari comparativ cu aceeași perioadă din anul 2018, în care la 983 contribuabili au fost restituite 1 974,1 mil. lei. Totodată, în trimestrul III al anului 2017, au fost restituite 541,38 mil. lei. Restituirile TVA sunt reglementate în art.1011, 1013 și 1014 din Codul fiscal.

Evoluțiile privind implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) și a Ghișeului Unic al Serviciului Vamal au fost prezentate în cadrul celei de-a VI ședințe a Comitetului de supraveghere. La reuniune au mai participat directorul adjunct al SV, Iurie Ceban, Lider de proiect din partea RM, vicedirectorul general al autorității vamale lituaniene, Vytenis Alisauskas, Lider de Proiect din partea Lituaniei, consilierul rezident de Twinning, Valdas Dovydenas, managerul de proiecte al Delegației Uniunii Europene în RM, Ekaterina Yakovleva, precum și alți reprezentanți ai proiectului Twinning. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a informat reprezentanții proiectului despre procurarea, de către Serviciul Vamal, a noii versiuni a soft-ului ”Asycuda World”, care va conține și modulele pentru NCTS și Ghișeul Unic.

Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU) a efectuat primele decontări cu valori mobiliare pentru operațiunile încheiate la bursa de valori. DCU a inițiat operațiuni cu instrumente financiare corporative de la începutul acestei luni, odată cu primirea registrelor deținătorilor de valori mobiliare ale băncilor și societăților de asigurare. În aceeași perioadă, DCU a preluat în totalitate funcțiile de decontare a tranzacțiilor bursiere. Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare dispune de un sistem informațional modern, care oferă noi facilități participanților pieței. Acesta este conectat la Sistemul de plăți al BNM, garantând decontarea automată a plăților conform mecanismului „livrare contra plată”.