În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Restituirea TVA întreprinderilor ce produc pâine şi produse de panificaţie, exploataţiile de producţie a laptelui şi întreprinderilor ce prelucrează lapte şi produc produse lactate este reglementată de prevederile 101 alin. (3) din Codul fiscal. Alin. (5) al aceluiași articol stabileşte condiiţe de restituire a TVA, dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Până la 1 ianuarie 2020, regula generală aferent restituirii TVA stabilea că, TVA se restituie într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. Prevederi similare erau şi pentru restituirea accizei.

La multiplele solicitări ale contribuabililor, Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” a adresat un demers către Agenția Națională Transport Auto, solicitând un răspuns exhaustiv cu privire la modul de utilizare, completare și valabilitate a foii de parcurs. Astăzi, 20 septembrie, oferim cititorilor noștri răspunsul obținut. Cu privire la aspectele ce ţin de utilizarea foii de parcurs Agenția Națională Transport Auto comunică următoarele.

În perioada 2 septembrie — 22 noiembrie curent Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) anunță desfășurarea celui de-al V–lea Apel de depunere a cererilor de solicitare a subvențiilor în avans pentru persoanele ce vor desfășura pentru prima dată o activitate economică în sectorul agroalimentar. Proiectele investiționale pot fi depuse de tinerii și femeile fermieri ce intenționează să lanseze afaceri în sectorul agrar, conform domeniilor de sprijin susținute de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care includ: • stimularea investițiilor pentru utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice;

Livrarea serviciilor prin intermediul rețelelor electronice efectuată de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător vor fi impozitate cu TVA. Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative prevede completarea art. 95 din Codul fiscal (Obiecte impozabile) cu norma menționată supra, care va fi pusă în aplicare începând cu 1 aprilie 2020.

Conform modificărilor aprobate în legislația fiscală în cadrul politicii fiscale pentru anul 2020, au survenit și unele schimbări în aplicarea TVA și accizelor la efectuarea operațiunilor în/din magazinele duty-free (în continuare – operațiuni). Este de menționat că, aceste operațiuni includ următoarele tipuri de tranzacții: – plasarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free conform legislației vamale; – livrarea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free; – comercializarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

Obținerea unui credit de urgență pentru achiziționarea și stocarea de gaze în lunile ianuarie și februarie 2020, căile de întărire a securității energetice, planurile de dezvoltare energetică pe termen scurt și mediu, investițiile în eficientizarea consumului de energie sunt subiectele discutate de ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și directorul general adjunct pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, Katarina Mathernová. Întrevederea a avut loc în contextul vizitei delegației Republicii Moldova la Bruxelles, Belgia. De asemenea, a fost discutată ideea creării unui depozit de stocare a aproximativ 400 mil. m3 de gaze naturale în Republica Moldova, care ar putea fi procurate și stocate direct de pe piețele competitive, asigurând astfel securitatea energetică a țării.

I. Partea I Necesitatea de a obține statutul de operator de date cu caracter personal În conformitate cu normele în vigoare, operator de date cu caracter personal poate fi persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice altă instituţie sau organizaţie care, în mod individual sau împreună cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod expres de legislaţie. Dreptul la viaţă privată face parte din categoria drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, garantate de actele legislative internaționale.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 propune completarea Legii cu privire la tariful vamal cu art.244, care va reglementa Declarația furnizorului/declarația pe termen lung a furnizorului, iar modelul declarației va fi stabilit de Guvern. Astfel, Declarația furnizorului va fi întocmită de furnizor, prin care acesta oferă exportatorului informațiile necesare pentru a determina caracterul originar al mărfurilor în scopul dispozițiilor care reglementează schimburile comerciale preferențiale între Republica Moldova și anumite țări sau teritorii.

La 21 noiembrie 2018 un agent constatator din cadrul Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (în continuare – CNPDCP) a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie SRL „C” pentru comiterea contravenției prevăzută la art. 741 alin. (1) şi alin. (2) din Codul contravenţional1 (CC). Întreprinderea a fost găsită vinovată de prelucrarea datelor cu caracter personal ale salariaţilor prin intermediul sistemelor de evidenţă, cum ar fi sistemul manual/automatizat/mixt de evidenţă a angajaţilor, cu încălcarea art. 23 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal2, dar şi a prevederilor Regulamentului Registrului de Evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 15 mai 2012

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural vor fi alocate anual până la 15% din valoarea totală a acestuia. În MO din 6 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.456 din 18 octombrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea subvențiilor pentru realizarea scopurilor indicate. Prevederile acestuia vor fi aplicate proiectelor evaluate și selectate în perioada anilor 2019-2021.

Crearea condițiilor pentru dezvoltarea acvaculturii cât și păstrarea și restabilirea fondului genetic piscicol; dezvoltarea potențialului științific și tehnologic, introducerea tehnologiilor inovatoare în domeniul acvaculturii capturării resurselor biologice acvatice; prelucrarea și depozitarea materiilor prime ale produselor finite; asigurarea eficienței activităților autorităților de stat în acvacultură și îmbunătățirea cadrului legal de reglementare sunt sarcinile Programului Național de Consolidare și Dezvoltare a Sectorului de Acvacultură în Republica Moldova pentru anii 2020-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2020-2022. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea documentului este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

În primele 8 luni ale anului curent exporturile de mărfuri au constituit $1787,6 mil., în creștere cu 2,0% față de aceeași perioadă din anul 2018, potrivit informației cu privire la activitatea de comerț exterior publicată de Biroul Național de Statistică.

Care regim fiscal se va aplica pentru premiile îndreptate în folosul angajaților în produse agricole? Salariu și concediile sunt achitate în lei, dar anume la sfârșitul anului agricol pentru munca depusă angajatorul a hotărât sa ofere angajaților câte o tona de grâu, porumb. Ce acte vor fi completate pentru conformarea acestor plăți?

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

În cadrul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, în legislația fiscală națională sunt prevăzute norme noi de impozitare cu TVA a serviciilor electronice livrate persoanelor fizice rezidente de către companiile străine nerezidente ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizator-juridice în Republica Moldova. În scopul impozitării cu TVA a serviciilor prestate persoanelor fizice, proiectul de lege prevede o modalitate specială de înregistrare a companiilor străine la Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul serviciului electronic ,,e-Commerce-VAT”.În Codul fiscal va fi introducă o noțiune nouă referitoare la înregistrarea ca plătitor al TVA a companiilor nerezidente. Pentru înregistrare este necesar, utilizând serviciul electronic ,,e-Commerce-VAT”, plasat pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova, să fie depusă cererea, cu anexarea copiei documentului din țara nerezidentului care confirmă înregistrarea și statutul juridic al acestuia. După înregistrare,prezentarea informației privind volumele impozabile cu TVA și impozitul datorat spre plată în bugetul Republicii Moldova, precum și schimbul de informații dintre autoritatea fiscală și contribuabil se va efectua în format electronic prin intermediul serviciului electronic ,,e-Commerce-VAT”.

I. Partea III Procesul de notificare privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal Etapa 3 — Procesul de notificare Prin procesul de notificare înțelegem autentificarea în Registru (crearea unui cont/profil), completarea notificării (17 etape) și depunerea acesteia la Centru. Înainte de a depune notificarea, este absolut necesar să faceți cunoștință și să vizualizați „Ghidul privind procedura înregistrării operatorilor și a sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal” și “Manualul operatorului” care pot fi accesate pe pagina-web oficială a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova (în continuare Centru). Vizualizarea acestora va facilita procesul de notificare, din motiv că se descrie într-un lux de amănunte procedura de notificare, inclusiv și procedura tehnică.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.