În anul 2018, în sistemul public de asigurări sociale a fost introdusă o categorie nouă de plătitori de contribuţii, aceştia fiind persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în agricultură (zilierii). Legea nr. 22 din 23 februarie 2018 privind executarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (în continuare — Lege) a intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018 şi reglementează activitatea zilierului pentru un beneficiar care poate fi o întreprindere sau organizaţie cu statut de persoană juridică ori fizică, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pentru care zilierii exercită activităţi necalificate cu caracter ocazional (în continuare – zilieri).

Procesul contravenţional are drept scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea acesteia, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, se spune în art.374 alin.(2) din Codul contravențional (CC). Prin Legea privind modificarea unor acte legislative nr.159 din 12 octombrie 2018, în CC a fost introdus un nou tip de contravenție — imixtiunea în procesul contravențional. Imixtiune, potrivit dicționarului explicativ a limbii române (DEX) reprezintă amestec nemotivat și nedorit în treburile altcuiva.

Potrivit clasamentului anual SEE TOP 100, elaborat de compania SeeNews, veniturile Energocom au fost în 2015 de 199,6 mln. euro (+286,8% față de 2014). În clasamentul din anul trecut, compania era pe locul 6.

Prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, Parlamentul și-a propus să reglementeze noi prevederi de efectuare a controalelor în vederea eliminării oricăror presiuni neîntemeiate asupra mediului de afaceri prin intermediul controalelor. Astfel, conform modificărilor operate la Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, la efectuarea controlului planificat sau inopinat, organul de control urmează să aibă în vedere prioritar posibilitatea efectuării controlului prin solicitare directă de la persoana controlată a documentației şi a altei informații conform alin.(12) a art.4.

Procesul contravențional este activitatea desfășurată de autoritatea competentă, cu participarea părților şi a altor persoane titulare de drepturi şi de obligații, având ca scop constatarea contravenției, examinarea şi soluționarea cauzei contravenționale, constatarea cauzelor şi condițiilor care au contribuit la săvârșirea contravenției.

Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale a fost susținut de membrii Cabinetului de miniștri în cadrul ședinței de ieri, 17 octombrie curent. Activitatea de analiză a riscurilor, de planificare şi realizare a controlului ulterior, conform prevederilor documentul, constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi realizare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia şi se exercită de autoritatea vamală prin subdiviziunea de control ulterior din cadrul Autorității Centrale a Serviciului Vamal (SV) şi prin subdiviziunile teritoriale din cadrul birourilor vamale, precum şi la necesitate în comun cu alte subdiviziuni şi/ sau organe de control.

Şedinţa Grupului de Lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în cadrul căreea au fost puse în dezbateri întrebările ce ţin de revizuirea surselor de completare a Fondului de susținere socială a populației şi prezentare a proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, propus de Ministerul Tehnologiei Infirmaționale și Comunicațiilor, s-a desfăşurat pe 29 mai curent.

Organele executive al societăților de audit, dar şi auditorii întreprinzători individuali vor desemna persoane responsabile de implementarea Legii nr. 308 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului din 22 decembrie 2017. Prevederea dată este inclusă în proiectul Ordinului Ministrului Finanţelor „Pentru aprobarea modificărilor şi completărilor la Ordinul nr. 63 din 10 august 2009 ”, propus pentru consultări publice.

Евгений Бойко: «Мы работаем в таком бизнесе, где недопустима середнячковость». О реалиях и перспективах отечественного рекламного рынка рассказал владелец и директор агентства PublicisMoldova

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2017 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1862,4 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 3,5%. Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2072,6 lei sau cu 11,3% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1861,6 lei şi cu 17,1% mai mult comparativ cu mediul rural – 1770,5 lei.

Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

Crearea unui spațiu fiscal care să răspundă noilor priorități sau presiunilor bugetare emergente și redirecționarea cheltuielilor cu prioritate redusă în urma unei analize aprofundate a acestora sunt măsurile prevăzute în dispoziția Guvernului privind raționalizarea cheltuielilor publice, aprobată ieri de Executiv. Potrivit secretarului general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu, raționalizarea cheltuielilor reprezintă un set de acțiuni organizaționale și analitice menite să sprijine instituirea unui sistem eficient al cheltuielilor publice și să identifice potențialele sectoare sau domenii unde se produc cheltuieli ce poartă un caracter neprioritar sau ineficient.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Conform art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei R. Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale (CC), instanţa de judecată formulează o sesizare a Curţii Constituţionale pe care o transmite prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.

Guvernul a stabilit elementele obligatorii ce urmează a fi indicate în scrisoarea emisă pe blancheta oficială de către donator sau implementator în scopul beneficierii de facilitățile fiscale și vamale aferente mărfurilor și serviciilor destinate realizării proiectelor de asistență tehnică sau investițională. Hotărârea respectivă a fost publicată în Monitorul Oficial din 2 martie curent. Astfel, elementele obligatorii ale scrisorii emise de donator sunt: 1. Denumirea acordului sub incidenţa căruia cade proiectul de asistenţă tehnică sau investiţională respectiv, cu menţionarea prevederilor privind impozitarea;

Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor asigura interconexiunea sistemelor informaţionale proprii, în care sunt înregistrate informaţiile privind planificarea și efectuarea controalelor, cu Registrul de stat al controalelor pentru asigurarea schimbului de date în vederea furnizării electronice a datelor necesare efectuării şi evidenţei controalelor. Cabinetul de miniștri a aprobat ieri Regulamentul privind ținerea Registrului de stat al controalelor.

Serviciul Fiscal de Stat va accepta informația de la persoanele și autoritățile ce sunt obligate să furnizeze SFS date ce reprezinta surse indirecte de informatii în formă electronică prin intermediul portalului www.servicii.sfs.md, care se va confirma cu semnătura electronică eliberată de către unul dintre prestatorii de servicii acreditați în domeniul semnăturii electronice avansate calificate din Republica Moldova.

Оператор мобильной связи Orange Moldova получит две лицензии на использование свободных радиочастот в диапазонах 800 и е900 МГц в целях предоставления мобильных сотовых наземных сетей и услуг электронных коммуникаций.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei recomandă furnizorilor de servicii de acces la Internet prestate publicului să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilității protejării de către părinții și reprezentanții legali, precum și de către instituțiile preșcolare și școlare, a persoanelor minore de posibila acțiune dăunătoare a unor informații accesate din Internet. În Monitorul Oficial din 18 mai curent a fost publicată Hotărârea cu privire la aprobarea Recomandărilor privind autoreglementarea serviciului de filtrare a conţinutului din Internet cu impact negativ asupra copiilor, prestat de către furnizori publicului.