(40.4.13) Ce documente urmează să prezinte producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale pentru confirmarea subvenţiei?   (40.4.12) Care producători agricoli afectați de calamitățile naturale pot beneficia de programul de subvenționare a dobînzilor?

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

În perioada 28-30 aprilie, se desfășoară evenimentul Moldova Trade Forum 2021, ce are ca scop oferirea unei platforme pentru un dialog amplu cu participarea tuturor autorităților relevante (sectorul guvernamental și cel privat, organizațiile donatoare internaționale și mediul academic) cu privire la tendințele globale în comerț. La ediția din acest an sunt înregistrați participanți din circa 40 de țări.   Astfel, pe parcursul celor trei zile ale forumului vor fi discutate subiecte ce vizează impactul COVID-19 asupra IMM-urilor și măsurilor de redresare, tendințe globale pentru transformarea întreprinderilor pentru un export eficient, rolul diplomației economice în promovarea exporturilor, precum și sprijinul de recuperare pentru IMM-urile care promovează o economie inclusivă, inovatoare și ecologică.

Mari producători autohtoni, dar şi reţelele comerciale se arată împotriva introducerii modificărilor la Legea privind plata pentru poluarea mediului. Motivul invocat reprezintă daunele care urmează a fi aduse bugetului de stat, în timp ce nu există o infrastructură ce ar putea soluţiona una dintre cele mai mari probleme ecologice din ţară. Această opinie a fost expusă în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Asociaţia producătorilor de conserve „Speranţa Con”, de companiile autohtone „Gelibert”, „ Orhei-Vit”, „Rusnac-Mold Aqua”, „ JLC”, dar şi reţeaua de magazine „Fourchette”.

Potrivit art. 323 alin. (4) din Lege, subiecții (contribuabilii) contribuţiilor obligatorii la Fond sînt: a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole; b) producătorii de vinuri; c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin.

Toate PET-urile din Moldova, deșeuri care rămân în mare parte după consumul băuturilor răcoritoare, pot fi reciclate în jumătate de an. Problema majoră constă în faptul că nu are cine să le colecteze și să le sorteze. Aceasta este afirmația lui Vasile Bejenari, fondatorul companiei Gelibert, producător de băuturi răcoritoare din Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă „Daunele de milioane ale reducerii taxei ecologice”, la care au participat mai mulți producători autohtoni. Potrivit președintelui Asociației producătorilor de conserve Speranța Con,Ștefan Golubciuc, pe parcursul a zece ani, în bugetul de stat, au ajuns circa 2,5 mld. lei, bani suficienți pentru crearea unei infrastructuri necesare pentru colectarea, sortarea, reciclarea și utilizarea deșeurilor. Totodată, ultimele inițiative legislative și anume modificările propuse la Legea nr. 1540 din anul 1998, ar duce la pierderi de aproximativ 70 de milioane la bugetul de stat, bani care ar putea, totuși, soluționa problema.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

Autoritățile își propun majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente (instalații fotovoltaice și eoliene) de la 140 MW, disponibile către sfârșitul anului 2020, la un total de 250 MW, disponibile către anul 2025.   Pe agenda ședinței secretarilor de stat a fost inclus proiectul hotărârii cu privire la aprobarea limitelor de capacitate, cotelor maxime și categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile până în anul 2025.Documentul urmărește alocarea unor noi capacități regenerabile, ca răspuns la solicitările pieței și a necesităților identificate de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

(40.3.11) Care sunt subiecții calificați drept producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale în sensul Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, aprobat prin Ordinul MF nr.76 din 16 iunie 2020?

În Monitorul Oficial de astăzi, 5 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 18 din 1 februarie 2021 cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr.76 din 16 iunie 2020.   Documentul a fost elaborat în conformitate cu Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative și prevede modificări în Regulamentul privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, aprobat prin Ordinul nr.76 din 16.06.2020 și vizează producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale.

Ținând cont de modificările operate în Codul fiscal pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul modificărilor în patru ordine și un Regulament, toate documentele reglementând prezentarea dărilor de seamă cu privire la impozitul pe venit.    Lista categoriilor contribuabililor ce vor prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale ONG17 va fi suplinită cu categoria B1 – Instituții private. Această completare este propusă în Ordinul nr.8/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale.

Începând cu 1 ianuarie 2022, pe piață vor plasa baterii și acumulatori numai producătorii înregistrați în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorilor, ținută de Agenția de Mediu prin intermediul Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor”. Documentul prevede că producătorii existenți pe piață au obligația de a se înscrie în această Lista în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a Regulamentului (1 ianuarie 2022), primind un număr de înregistrare, care va fi comunicat tuturor rețelelor comerciale, iar producătorii noi vor fi obligați de a se înregistra în Lista în termen de 3 luni de la înregistrarea lor la Agenția Servicii Publice.

Conform art. 323 alin. (4) din Legea viei şi vinului nr. 57/2006 și punctului 2 din Modul de completare şi prezentare a Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului, aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423/2020, obligația de prezentare a dării de seamă (forma CFV20), o au: a) producătorii de viţă altoită pentru producerea strugurilor destinaţi fabricării produselor vitivinicole; b) producătorii de vinuri; c) producătorii de băuturi pe bază de vin, de produse obţinute pe bază de vin; d) unitatea vinicolă care a achiziţionat strugurii destinaţi vinificării.

Indicele prețurilor de consum menținut în limita de 5,7%, exportul de produse majorat cu 9,4%, crearea a 300 de afaceri noi și circa 900 de locuri de muncă prin programele de stat pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt obiectivele ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 (în continuare – Plan). Documentul a fost aprobat de Executiv și publicat în „Monitorul oficial”. La compartimentul dezvoltarea economică durabilă Planul mai prevede elaborarea și aprobarea în perioada vizată a trei programe noi în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii;

Formularele Declarației de producător și Declarației de producător casnic vor fi eliberate, înregistrate și generalizate de către reprezentantul administrației pieței, în cazul vânzării în piețe, ori al autorității administrației publice locale (AAPL), prin utilizarea SIA ,,Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL).   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind reglementarea eliberării și evidenței formularelor Declarației de producător și a Declarației de producător casnic, care poate fi consultat până la 15 iulie 2021.

Pentru a asigura o administrare eficientă a contribuțiilor obligatorii la Fondul viei și vinului (FVV) pentru perioada anilor 2020 și 2021 de către entitățile economice, în acest articol vom examina principalele aspecte aferente procesului respectiv, printre care reglementarea modalității de trecere în cont a obligațiilor achitate, necesitatea ajustării dărilor de seamă prezentate în anul 2020, precum și necesitatea ajustării Declarației cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2019 (forma VEN 12).

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

În anul 2020 mijloacele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural au constituit 1200 mil. lei, fiind în creștere cu 26,3% față de mijloacele financiare alocate în anul 2019 (950 mil. lei). Conform Raportului privind gestionarea FNDAMR în anul 2020, cele mai multe mijloace financiare au fost direcționate pentru achitarea restanțelor din 2019 față de producătorii agricoli – circa 503,8 mil. lei.

Ce cotă a TVA se va aplica la livrarea efectuată în cadrul proiectului la livrarea mărfurilor, serviciilor în cadrul realizării unui proiect de asistență tehnică sau investițional (grant) ce derulează pe teritoriul Republicii Moldova, parțial finanțat din contul împrumutului (grantului), iar parțial – din alte mijloace financiare? Va fi eliberată factura fiscală beneficiarilor, dacă serviciile prestate sunt scutite de TVA?   Conform prevederilor art.104 lit.c1) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere importul și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate:

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis astăzi, 15 iunie, după dezbateri în ședința publică, reducerea în medie cu 10 la sută a tarifului la energia electrică furnizată populației de compania Gas Natural Fenosa Furnizare Energie și compania de furnizare Nord.