Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 a fost înregistrat în Parlament. Potrivit documentului, este propusă aprobarea BASS atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 31 224 240,7 mii lei, în creștere cu 5,43 mld. lei față de anul curent (pentru anul 2021 această sumă a fost aprobată în volum de 25 791 984,4 mii lei). Documentul nu prevede modificări la tarifele și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii, fiind preconizată majorarea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) pentru anumite categorii de plătitori.   Astfel, câte 12838  lei anual  ar putea achita:

Urmare modificărilor efectuate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, conform prevederilor art.901 alin.(38) din CF, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile sub formă de dobânzi şi/sau creştere de capital determinată conform art.40 alin.(7) de la VMS obţinute de către persoanele fizice.

În conformitate cu art.23 alin.(2) din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

În practică apar întrebări referitor la evaluarea și recunoașterea diferențelor de sumă în cazul achiziției activelor imobilizate. În prezentul articol va fi analizat un exemplu de achiziție a bunului imobil și de recunoaștere a diferențelor de sumă aferente, preluat din practică.

În Monitorul Oficial din 18 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 81 din 16 februarie cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”. Documentul a fost elaborat în concordanță cu prognoza privind evoluția datoriei de stat pentru perioada indicată și prognoza indicatorilor macroeconomici furnizată de Ministerul Economiei. Totodată, Programul este elaborat în contextul pandemiei COVID-19, ținând cont de situația economică din țară, de măsurile Băncii Naționale cu aplicarea principalelor operațiuni de politică monetară, de constrângerile determinate pe piața financiară locală și impactul acestora asupra finanțării deficitului bugetar.

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) al Codului fiscal, impozitarea se efectuează în baza Codului fiscal şi a altor acte normative adoptate în conformitate cu acesta, publicate în mod oficial, şi care sînt în vigoare pe perioada stabilită pentru achitarea impozitelor şi taxelor.

Cadrul normativ de bază, principiile și cerințele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017).

În Monitorul Oficial din 9 octombrie curent Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.123 din 28.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.   În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind

După cum deja se cunoaște, urmare a modificărilor operate în Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93/1998, începând cu 1 iulie 2023,

Cetățenii străini – titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual, stabilesc modificările operate în anexa nr. 2 din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.   În Monitorul Oficial din 15 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 66 din 24 martie 2022 ce prevede modificarea Legii nr. 1593/2002, precum și a altor acte normative, având ca scop asigurarea cetățenilor străini a condițiilor similare celor ale cetățenilor Republicii Moldova privind accesul la serviciile medicale și piața muncii.

În anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Anexa nr.1) sunt prevăzute categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS).   Astfel, tarifele CAS pentru fondatorii de întreprinderi individuale (ÎI) sunt prevăzute la pct. 1.6 din Anexa nr.1, în care se menţionează despre obligativitatea de a achita lunar, câte 1/12 din taxă fixă anuală în conformitate cu legea bugetului asigurărilor sociale de stat anuală. Pentru anul 2021 aceasta constituie suma de  11331 lei (sau 944,25 lei lunar), care urmează a fi achitaţi la BASS până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. 

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, administrator al insolvabilităţii este o persoană desemnată pentru supravegherea şi/sau administrarea activităţii debitorului în perioada de observaţie

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 25 noiembrie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţa permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

La 1  ianuarie 2021 au intrat în vigoare modificările operate prin Legea  nr. 257/2021 cu privire la modificarea unor acte normative (ține de politica fiscală și vamală pentru anul 2021), printre care se regăsesc și modificările aprobate la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.   Acestea modifică principiul de calculare a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medical (PAM) în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense pentru persoanele care,

Ordinea de zi a ședinței Guvernului de astăzi, 23 martie, la solicitarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a fost suplinit cu patru proiecte ce țin de calcularea și achitarea plăților sociale, care au fost aprobate de Executiv. Acestea se referă la modificarea și completarea:   anexelor nr. 3 și nr. 5 la Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017 Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului material, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 159/2018

Inițiativa legislativă privind modificarea unor acte normative înregistrată în Parlament are ca scop îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a muncii zilierilor, ținând cont de problema lipsei forței de muncă în agricultură ce tinde spre acutizare, în pofida adoptării Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care s-a încercat încadrarea într-un cadru legal al acestor lucrători. În opinia autorului proiectului, este necesară ajustarea în continuare a politicilor în domeniul muncii prestate de zilieri.   Astfel, este propusă oferirea unor stimulente fiscale și sociale pentru muncitorii zilieri, care să facă munca în agricultură mai atractivă. Printre acestea se regăsesc reducerea

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.