Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În conformitate cu prevederile art. 654 alin. (1) din Codul civil, superficie este dreptul real imobiliar de a poseda şi folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii a superficiarului, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente a superficiarului. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, obiecte impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;

Campania de recepționare a cererilor de acordare a subvențiilor post-investiționale pentru anul 2021 a fost inițiată de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) în conformitate cu Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural și Hotărârea Guvernului nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.   În anul 2021 statul va sprijini fermierii, oferind subvenții pentru diverse sectoare: construcția de sere, înființarea plantațiilor multianuale, procurarea tehnicii agricole, dezvoltarea sectorului zootehnic, implementarea agriculturii ecologice,

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Proiectul de lege privind abrogarea Legii nr.235  din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015 a fost votat astăzi, 16 decembrie 2020, în două lecturi.   La prezentarea proiectului a fost menționat că acesta are drept scop eliminarea presiunii fiscale suplimentare asupra populației și economiei țării, utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite și neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat provocată de emiterea obligațiunilor de stat în valoare ce depășește 13,5 mld. lei și transmiterea acestora către Banca Națională a Moldovei.

Potrivit Art. I pct.1) din Legea nr.157/2020 cu privire la plata contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului şi pentru modificarea Legii viei şi vinului nr. 57/2006 (în vigoare din 07.08.2020), producătorii de produse vitivinicole se scutesc de plata contribuţiilor obligatorii la Fondul Viei şi Vinului în perioada anului 2020.

Astăzi, 19 noiembrie 2021, în MO al RM a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 574 din 11 noiembrie 2021 prin care au fost aprobate formularul și modul de completare a solicitării de acordare din bugetul de stat a compensației salariaților pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației prin vaccinare anti-COVID-19 (GCS-2021). Aprobarea actului normativ menționat este condiționată de instituirea prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19 a măsurii privind acordarea salariaților a două zile libere plătite pentru fiecare doză de vaccinare

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate şi unele modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999), în care, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost inclusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 (Categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu pct. 1,61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

Scopurile, sarcinile și funcțiile necesare pentru crearea, implementarea și exploatarea Sistemului informațional „Contabilitate unică bugetară” (SI CUB) prin acces web securizat, obiectele informaționale și lista datelor care se păstrează în MCloud sunt stabilite în proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului SI CUB, elaborat de Ministerul Finanțelor și inclus pe ordinea se zi a ședinței secretarilor de stat.   Implementarea acestui sistem complet și coerent de evidență contabilă și raportare bugetară pentru autoritățile publice este stabilită în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2013-2022.

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorul Elena Taban propune articolul „Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clienții și furnizorii în cadrul entităților bugetare”, în care menționează că, conform pct. 3.4.1 din OMF nr.216/2015, creanța financiară oferă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al activului (creditor) să primească una sau mai multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent economic (debitor) conform condițiilor și prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părți.

Legea nr. 47 pentru modificarea Legii viei și vinului nr. 57/2006 din 26 aprilie 2021 a intrat în vigoare 14 mai, ziua publicării în MO, venind cu un șir de concretizări ce țin, inclusiv, de  atribuțiile și acțiunile Serviciului Fiscal de Stat în sensul conformării (atât benevole, cât și silite) a subiecților ce au obligația să contribuie în Fondul Viei şi Vinului (Fond).   Astfel, noua redacție a art. 323  alin. (7) din Legea nr.57/2006 stabilește că subiecţii contribuitori la Fond calculează de sine stătător sumele contribuţiilor datorate şi prezintă la SFS darea de seamă privind calculul contribuţiilor conform unui formular tipizat, aprobat de autoritatea fiscală.

În perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, băncile și organizațiile de creditare nebancare (OCN) nu sunt în drept să aplice penalități sau dobânzi de întârziere pentru neexecutarea (parțială sau integrală) în termen a obligațiilor de plată aferente contractelor de credit aflate în curs de realizare la data de intrare în vigoare a legii, proiectul căreia urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, care va fi convocată pe data de 21 mai.

În conformitate cu prevederile art.254 alin.(l) lit.c) şi alin.(2) din Codul civil, asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societăţii (dividend), proporţională participaţiunii la capitalul social, în condiţiile stabilite de lege şi actul de constituire.                    Actul de constituire poate prevedea şi o altă modalitate de repartizare a profitului societăţii sau a activelor decît cea indicată la alin.(l), dar nimeni nu poate avea dreptul la întregul profit realizat de societate şi nici nu poate fi absolvit de pierderile suferite de ea.         

(6.16.6.2) Cine poartă responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele locale a taxei pentru dispozitivele publicitare? (6.16.7.2) Poate consiliul local să acorde contribuabililor scutiri suplimentare celor prevăzute de legislație în partea ce ține de achitarea taxei pentru dispozitivele publicitare?

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Potrivit prevederilor art.109 alin. (2) din Codul fiscal, în vigoare pînă la 31.12.2019 inclusiv, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru importul de servicii.  În cazul în care importul serviciului a avut loc pînă la 31.12.2019, iar plata pentru acesta este efectuată după această dată, obligația achitării TVA pentru serviciul importat pînă la data 31.12.2019, nu a survenit. 

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că în luna martie pentru plata indemnizaţiei unice la naşterea copilului au fost alocate 24,9 mil. lei, pentru indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani – 27,4 mil. lei, pentru indemnizaţia  lunară pentru creşterea copilului conform opţiunilor până la vârsta de 2,2 ani sau 3 ani – 119,4 mil. lei, pentru indemnizația lunară de suport pentru creșterea până la 3 ani a copiilor gemeni sau mai mulți copii născuți dintr-o singură sarcină – 1,2 mil. lei şi pentru indemnizația paternală – 1,9 mil. lei.   CNAS reamintește că acordarea indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii pot fi solicitate prin depunerea cererilor în mod electronic prin intermediul serviciului

Astăzi, 28 decembrie, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat că, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 206/2021 și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999, pentru anul 2022 la calcularea sumei datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de către categoriile de plătitori stabilite în Anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 se vor aplica următoarele tarife și termene de virare a contribuțiilor: