Surplusul comercial uriaş al Germaniei şi taxele „inacceptabil“ de mari din Franţa vor marca recomadările de politică economică pe care Comisia Europeană le va face mâine în condiţiile în care comisarii europeni consideră că aceste două economii, cele mai mari din zona euro, „deţin cheia revenirii la creştere şi a reducerii şomajului în Europa“, scrie EUobserver.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus prognoza de creştere a economiei Moldovei pentru anul 2014 la 2,0 la sută, faţă de 3,5 la sută, cît anticipa anterior. Previziunile au fost revăzute după misiunea FMI care a purtat discuţii cu autorităţile Republicii Moldova în perioada 25 septembrie – 7 octombrie 2014 în contextul procesului de monitorizare post-program, informează MOLDPRES. “Anul viitor se anticipează o relansare a activităţii economice, totodată există riscuri sporite de încetinire a creşterii economice. După restabilirea puternică a activităţii economice în anul trecut, ritmul de creştere economică va încetini pînă la aproximativ 2 la sută în 2014, ca urmare a creşterii moderate a producţiei sectorului agricol, reducerii activităţii economice a partenerilor comerciali principali ai Moldovei şi impunerii restricţiilor la importul produselor moldoveneşti”, se spune într-un comunicat difuzat în după-amiaza zilei de astăzi de FMI.

Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor la lucrările de construcţii-montaj în trimestrul II al anului 2014 a constituit 107,4% faţă de perioada respectivă a anului 2013.

Andrei Onel, un tânăr brăilean stabilit în Bucureşti, a lansat o tombolă dedicată tuturor celor care pot dovedi că deţin orice fel de bon fiscal. Andrei Onel (25 de ani) locuieşte în Bucureşti, are o firmă de IT şi a decis să lupte împotriva evaziunii fiscale.

Economia europeană continuă să stagneze. În Germania, în luna septembrie „indicele optimismului afacerilor” continuă să scadă vertiginos. Experții prezic că în cel mai fericit caz refacerea economiei europene da dura ani de zile. În acest context sumbru, țările membre ale UE evaluează pierderile produse de politica antirusească a Bruxellesului. Unul din indicii-cheie pentru evaluarea mediului de afaceri din Europa – în Germania „indicele optimismului afacerilor” Ifo – a început o cădere liberă. În septembrie el a fost de 104,7 puncte în comparație cu 106,3 în luna august. Dacă vom ține cont de faptul că în luna august acest indice s-a redus cu 1,7 puncte, bătând cele mai pesimiste prognoze, se poate vorbi deja nu despre tendințe, ci despre un fapt împlinit.

Industria autoproclamatei RMN a produs la începutul lunii august mărfuri de 5,83 miliarde de ruble – de 1,5 ori mai mult decît în anul trecut. În preţuri comparabile creşterea a constituit 59,7% — pînă la 5,682 miliarde de ruble, iar în dolari – cu 49,5% — pînă la $525,2 milioane.

Redresarea zonei euro nu este nici solidă nici suficient de puternică, se arată într-un raport anual al FMI privind situaţia din regiune, în care estimarea de creştere economică este redusă cu 0,1 puncte procentuale, la 1%. FMI a menţinut neschimbată prognoza pentru 2015, la 1,5%.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din CF, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

Actualmente, în scopul determinării și achitării corecte la buget a impozitului pe venit reținut la sursa de plată urmează de a se conduce de actele legislative și normative în vigoare. Reguli generale de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată sînt stabilite de prevederile Capitolul 15„Reținerea impozitului la sursa de plată” din CF care reglementează în care cazuri și din ce venituri a persoanelor fizice și juridice se efectuează reținerea la sursa de plată.

Problema transparenței sistemului bancar este înrădăcinată în problemele fundamentale ale Republicii Moldova, legate de prevalenţa intereselor obscure care s-au infiltrat adânc în sistemul de guvernare. De această părere este directorul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor. Solicitat de reporterul „INFOTAG”, expertul a menționat că „o lege nu va schimba esențial situația, care mai curând va depinde de reforme mai ample”.

Împreună cu cele 2,8 milioane anunţate mai devreme, SUA vor contribui cu peste 10 milioane de dolari la programe de dezvoltare economică în Moldova în anul 2014, cu un accent semnificativ pe competitivitatea sectorului privat în agricultură. Despre acest fapt se anunță într-un comunicat de presă al Ambasadei SUA în Moldova.

Astăzi societatea globală evoluează prin rolul tot mai sporit acordat tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei. Aceste inovaţii au un impact decisiv în reformarea sistemului de administrare publică şi în Republica Moldova, tranzitînd societara spre una digitală bazată pe cunoştinţe.Serviciile electronice publice şi conceptul de „e-Guvernare” sunt elemente cheie şi în dezvoltarea SFS din RM.

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Ion Prisăcaru, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS), a vorbit despre necesitatea reformării serviciului fiscal, ce model ar trebui preluat de Moldova în acest sens, ce accente ar trebui să fie puse în activitatea IFPS în continuare etc.

Una din părţile bune de a avea o elită la nivel mondial este că ei ştiu ce se întâmplă, încotro se îndreaptă lumea, pe când masele induse în eroare trebuie să aştepte decenii pentru a afla care bănci sunt falimentare sau să afle cine este un infractor la nivel înalt. Dar elita ar trebui să ştie aceste lucruri în timp real şi pe această bază ar trebui să facă previziuni exacte, scrie editorialistul britanic Paul Mason pentru The Guardian.

Exporturile de mărfuri din Moldova au sporit substanțial pe parcursul ultimilor 10 ani – se menționează într-o notă bazată pe proiectul unei lucrări a Băncii Mondiale, ce fundamentează Studiul privind Comerțul Moldovei. În medie, creșterea exporturilor s-a cifrat la circa 13 % anual. Experții BM consideră, că Moldova este bine integrată în piețele internaționale și deschiderea sa comercială, măsurată prin suma exporturilor și importurilor, raportată la PIB, depășește așteptările legate de o țară cu un asemenea nivel al veniturilor.

Evoluţia ratei inflaţiei în luna octombrie 2014 Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în luna octombrie 2014, ritmul creşterii preţurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 4.8 la sută, menţinîndu-se la nivelul înregistrat în luna precedentă şi aflîndu-se în apropierea ţintei inflaţiei de 5.0 la sută.

Întreprinderea a achitat salariul angajaţilor calculat pentru luna decembrie 2013 la 09 ianuarie 2014, din care au fost calculate primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de către angajator în mărime de 3, 5% şi reţinut din salariul angajaţilor 3.5%.

Proiectul Ameliorarea Competitivității II (PACII) al Băncii Mondiale va continua mai multe componente de succes ale primului proiect, cum ar fi cofinanțarea implementării de către companii a sistemelor de management a calității, elaborarea businessplanurilor, a studiilor de piață și strategiilor de marketing, precum și componenta de finanțare a companiilor exportatotoare.

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea instituţiilor de învăţămînt superior în anul de studii 2014/151. Reţeaua instituţiilor de învăţămînt superior este formată din 31 unităţi, inclusiv 19 instituţii de stat şi 12 – nestatale (cu o unitate mai puţin comparativ cu anul de studii 2013/14). Din total instituţii de stat, 2 instituţii au doar Ciclul II – studii superioare de masterat.